Dumitru Mînzărari: Strategia lui Vasile Tofan are „zero șanse de succes” fără soluții pentru vulnerabilitățile de securitate ale Republicii Moldova

Expertul în securitate Dumitru Mînzărari, lector la Baltic Defence College și fost secretar de stat la Ministerul Apărării, susține că eventuala desemnare a lui Vasile Tofan în funcția de prim-ministru nu garantează succesul viitorului Guvern. Potrivit acestuia, strategia prezentată de candidatul PAS ignoră principalele vulnerabilități ale Republicii Moldova, iar fără o abordare axată pe securitatea statului reformele au șanse reduse de reușită.

Dumitru Mînzărari consideră că nici măcar votul din Parlament nu este unul sigur pentru candidatul PAS la funcția de premier, invocând existența unor divergențe în interiorul partidului de guvernământ.

„Nu știu dacă Vasile Tofan va fi votat de toți deputații PAS. Există dezacorduri interne în partidul de guvernare privind candidatura preferată pentru funcția de prim-ministru. În plus, disciplina de partid în PAS nu este atât de solidă pe cât pare, iar conflictele interne dintre cel puțin două grupări ar putea produce surprize. Totuși, chiar dacă dl Tofan obține votul majorității, strategia sa pentru Republica Moldova, pe care a schițat-o recent în câteva puncte, are zero șanse de succes dacă nu acoperă câteva lacune fundamentale”, susține expertul.

Potrivit lui Mânzărari, chiar dacă Vasile Tofan va obține votul majorității deputaților PAS, strategia pe care a prezentat-o pentru dezvoltarea Republicii Moldova are „lacune fundamentale”, care îi diminuează considerabil șansele de succes.

Prima dintre acestea, spune expertul, este faptul că soluțiile propuse sunt construite aproape exclusiv în jurul reformelor economice și instituționale, aceeași abordare care, în opinia sa, a caracterizat și guvernările anterioare ale PAS.

„Prima este că dl Tofan tratează soluția pentru Republica Moldova ca fiind una preponderent economico-instituțională. De altfel, aceeași perspectivă a caracterizat toate guvernările PAS. Logica este, în esență, următoarea: „facem reformele corecte, după manual”, „monitorizăm implementarea și ajustăm politicile pe baza feedbackului”, „reducem costurile de tranzacție generate de corupție” și, în mare, atât. O asemenea abordare ar fi avut șanse doar dacă Republica Moldova s-ar fi aflat în centrul Europei, izolată de presiuni și interferențe externe ostile”, afirmă Mînzărari.

Expertul consideră că această abordare ignoră contextul geopolitic în care se află Republica Moldova și faptul că principala vulnerabilitate a statului nu este una economică, ci una de securitate.

„În realitate, principala problemă a Republicii Moldova este una de securitate strategica, economia fiind secundară. Ea se manifestă prin eforturile susținute și coordonate ale unui actor străin de a utiliza pârghiile economice și instituționale din Republica Moldova pentru a captura instituțiile statului. Fără sprijinul extern al Rusiei, majoritatea proiectelor politice pro-ruse din Republica Moldova ar fi dispărut de mult, la fel cum au dispărut PPCD, PL, PLDM și numeroase alte formațiuni care au dominat temporar scena politică”, a explicat expertul.

Mînzărari afirmă că formațiunile politice pro-ruse nu sunt interesate de succesul reformelor promovate de actuala guvernare și că acestea beneficiază de sprijin extern pentru a influența procesele politice și instituționale din Republica Moldova.

„Dimpotrivă, folosind resursele și capacitățile de influență ale Rusiei, ele interferează activ – repet, activ – atât cu procesul de implementare a reformelor, cât și cu efectele acestora. Iar acest caracter activ al interferenței include, printre altele, încercări de cooptare sau influențare a unor actori din interiorul PAS ori a unor persoane și grupuri contractate de partid pentru implementarea reformelor”, a scris Mînzărari.

Potrivit acestuia, strategiile de dezvoltare trebuie construite ținând cont de aceste riscuri, deoarece ele influențează direct funcționarea instituțiilor și eficiența reformelor.

O a doua problemă identificată de expert ține de modul în care este construită strategia propusă de Vasile Tofan. Mînzărari consideră că aceasta ignoră tocmai constrângerile care au cel mai mare impact asupra funcționării statului.

„Provocarea descrisă mai sus – faptul că principala problemă a Republicii Moldova nu este una economică, ci una de securitate, iar această problemă de securitate alimentează disfuncțiile economice și le protejează de încercările de remediere – reprezintă una dintre constrângerile fundamentale pe care strategia propusă le trece cu vederea. Cu câteva zile în urmă am publicat pe aceste pagini o analiză a strategiei propuse de dl Tofan, în care am evidențiat și alte constrângeri relevante pentru optimizarea pe care o propune, dar pe care le ignoră”, a menționat expertul în securitate.

Analistul atrage atenția și asupra modului în care ar urma să fie format noul Cabinet de miniștri. În opinia sa, succesul viitorului Guvern va depinde în mare măsură de competența echipei guvernamentale și nu doar de loialitatea politică.

„Primul – calitatea echipei este de o importanță critică. Guvernele anterioare ale PAS (Gavrilița, Recean și Munteanu) au prioritizat loialitatea aparentă în detrimentul competențelor tehnice, iar în ultimul caz chiar dl Munteanu a fost nevoit să accepte această realitate.

În condițiile actuale, însă, un nou prim-ministru dispune de mai multe pârghii în negocierile cu PAS. Refuzul lui Igor Grosu de a prelua funcția de prim-ministru sugerează că PAS nu mai crede cu adevărat în succesul unui nou guvern și a intrat deja într-o logică de limitare a pierderilor în perspectiva alegerilor. Din această perspectivă, noul prim-ministru riscă să fie proiectat drept un țap ispășitor: dacă nu reușește să reducă nemulțumirea publică, va fi cel asupra căruia se va concentra responsabilitatea pentru eșecuri. Adică, PAS are nevoie ca cineva să preia principala povară a costului politic”, a subliniat Mînzărari.

Expertul apreciază că actualul context politic îi poate oferi viitorului premier o poziție mai puternică în negocierile privind formarea Executivului, însă avertizează că acesta riscă să devină principalul responsabil pentru eventualele eșecuri ale guvernării.

„Al doilea aspect este că numirea unor persoane în funcții de conducere nu se transformă automat în autoritate efectivă. Una dintre primele dificultăți cu care s-a confruntat PAS din 2021 a fost convingerea că puterea dobândită de jure se va transforma automat în putere de facto. Acest lucru nu s-a întâmplat”, a declarat Mînzărari.

În opinia sa, una dintre principalele misiuni ale viitorului Guvern va fi transformarea autorității juridice în autoritate executivă reală și monitorizarea permanentă a implementării reformelor pentru a interveni rapid atunci când apar blocaje.

„Din acest motiv, capacitatea de a monitoriza în timp real implementarea reformelor și de a interveni rapid pentru corectarea derapajelor este la fel de importantă ca strategia în sine, poate chiar mai importantă. Noul guvern trebuie să se asigure că autoritatea pe care o deține în plan juridic se transformă în autoritate executivă reală. Acesta ar trebui să fie primul său obiectiv.
Dacă toate aceste aspecte sunt înțelese și implementate eficient, șansele de succes ale noului guvern ar putea ajunge, în opinia mea, la aproximativ 30–40%. Chiar și așa, timpul rămas până la următoarele alegeri este prea scurt pentru ca rezultatele unor reforme structurale să devină vizibile, iar probabilitatea unui eșec electoral al PAS rămâne suficient de mare încât să pună sub semnul întrebării continuitatea unor eventuale reforme de calitate inițiate de noul guvern”, a conchis Dumitru Mînzărari.

Amintim că, fracțiunea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) îl va propune pe omul de afaceri, Vasile Tofan pentru funcția de prim-ministru. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, după ședința fracțiunii, în cadrul căreia parlamentarii au discutat cu candidatul despre prioritățile viitorului Guvern.

Pe 11 iulie, președinta Maia Sandu va avea consultări cu PAS pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Consultările cu fracțiunile parlamentare de opoziție, programate pentru 10 iulie, au fost boicotate de acestea. Anterior, Sandu a declarat că partidele au dreptul să nu participe și că va lua decizia împreună cu cei care vor accepta invitația la dialog.