Ambasadorul Germaniei își asumă responsabilitatea pentru declarațiile despre identitatea moldovenilor, dar invocă o traducere neclară: „Nu a fost intenția mea să pun sub semnul întrebării unitatea chestiunii românești sau a credinței creștine ortodoxe”
Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, a venit cu explicații după controversele generate de declarațiile sale privind limba și identitatea din Republica Moldova. Diplomatul susține că afirmațiile sale au fost înțelese greșit din cauza unei traduceri simultane neclare și afirmă că nu a intenționat să pună sub semnul întrebării unitatea limbii române sau a credinței ortodoxe.
Într-o declarație publică, Hubert Knirsch a precizat că interviul acordat pe 9 iulie postului Jurnal TV a fost interpretat greșit și a recunoscut că formularea sa, precum și traducerea simultană, au creat confuzie.
„Interviul meu din 9 iulie de la Jurnal TV a stârnit o critică amplă. Aceasta se bazează pe neînțelegerea declarației mele, pentru care îmi asum responsabilitatea. Traducerea a fost, la fel, neclară”, a declarat ambasadorul.
Potrivit diplomatului german, întrebarea moderatorului a vizat un eventual scenariu privind reunificarea Republicii Moldova cu România, iar răspunsul său se referea la faptul că o astfel de decizie aparține exclusiv cetățenilor celor două state.
Hubert Knirsch susține că, în partea a doua a răspunsului, a vrut să sublinieze diversitatea existentă în Republica Moldova, nu să conteste existența limbii române.
„Vitalie Călugăreanu m-a întrebat despre „Planul B”, despre unirea cu România. Am răspuns că aceasta este o decizie care ține exclusiv de Republica Moldova și de România. Domnul Călugăreanu a mai menționat însă în întrebarea sa că oamenii din Republica Moldova („noi”) ar vorbi aceeași limbă ca în România și că ar avea aceeași religie. La aceasta am răspuns că, într-adevăr, în Republica Moldova ar exista oameni care vorbesc aceeași limbă, dar ar exista și alți oameni, există unii care ar vorbi două limbi, precum și oameni de religii diferite. Am subliniat că printre valorile fundamentale europene se numără respectul pentru individ”, a explicat ambasadorul.
Acesta afirmă că o parte din controversă a fost provocată de traducerea simultană a interviului.
„În traducerea simultană, expresia „dar și alți oameni” a fost tradusă eronat prin „dar unii gândesc altfel despre aceasta”, iar „există oameni care vorbesc două limbi” – prin „… că există două limbi””, a precizat Hubert Knirsch.
Diplomatul a subliniat că nu a urmărit să pună sub semnul întrebării identitatea românească sau credința ortodoxă.
„Nu a fost intenția mea să pun sub semnul întrebării unitatea chestiunii românești sau a credinței creștine ortodoxe. Înainte de interviu m-am întâlnit cu reprezentante ale comunității rome și am vizitat cimitirul evreiesc din Mărculești. În cadrul interviului detaliat, am avut ocazia să prezint sprijinul politic și material acordat de către Germania Republicii Moldova, precum și poziția mea față de Rusia”, a declarat Hubert Knirsch.
Ambasadorul Germaniei la Chișinău a mai explicat că declarația controversată a fost făcută în ultimele minute ale unui interviu amplu, fără a mai avea posibilitatea de a reveni cu precizări.
„Declarația controversată a avut loc în ultimul minut al interviului lung, astfel încât nu am avut posibilitatea să o clarific. Toate reportajele și comentariile din mass-media au fost realizate fără a mă consulta sau a-mi oferi ocazia de a-mi exprima punctul de vedere. Cu toate acestea, responsabilitatea pentru neliniștea creată îmi revine în totalitate”, a conchis Hubert Knirsch.
Declarațiile inițiale ale ambasadorului au provocat un val de reacții în Republica Moldova și România. Mai mulți politicieni și experți au criticat afirmațiile sale, apreciind că acestea pun sub semnul întrebării existența unei identități și a unei limbi comune între Republica Moldova și România și au solicitat explicații oficiale din partea diplomatului german.
