EXCLUSIV: Ucraina deschide un al doilea front în enclava rusească de la granița sa. ”Războiul pașapoartelor” din așa-zisa Transnistria
În replică la decizia lui Putin de a distribui masiv cetățenia rusă, Ucraina a simplificat procesul de obținere a cetățeniei ucrainene pentru etnicii săi din Republica Moldova. Oficialii ucraineni declară deschis că această decizie are ca scop contracararea inițiativei lui Putin și că va ajuta la „îmblânzirea” agresiunii Rusiei în regiune.
La sfârșitul lunii iunie, guvernul ucrainean a inclus Republica Moldova pe lista țărilor ai căror locuitori pot beneficia de o procedură simplificată pentru obținerea cetățeniei ucrainene. Potrivit Iuliei Sviridenko, înalt oficial guvernamental de la Kiev, această decizie a reprezentat un pas logic, având în vedere frontiera comună a celor două state, parcursul lor comun către aderarea la Uniunea Europeană și sprijinul reciproc în fața agresiunii ruse.
„În Republica Moldova există o comunitate ucraineană numeroasă, iar noi dorim ca oamenii să aibă un acces mai facil la cetățenia ucraineană. Următorul obiectiv este ca această procedură să fie cât mai simplă și comodă”, a menționat Iulia Sviridenko.
În prezent, pentru a obține cetățenia ucraineană, solicitantul trebuie să susțină examene la limba ucraineană, Constituție și istoria Ucrainei. Acest lucru trebuie realizat personal și exclusiv pe teritoriul Ucrainei.
Sviridenko a anunțat că, în urma acestei decizii, guvernul ucrainean lucrează la crearea posibilității ca locuitorii din Republica Moldova să susțină examenele de la distanță. De asemenea, va fi dezvoltat un mecanism care să permită finalizarea întregii proceduri de procesare a documentelor prin intermediul misiunilor diplomatice din străinătate, eliminând astfel necesitatea deplasării fizice în Ucraina.
Decizia de a include Republica Moldova pe lista țărilor ai căror rezidenți pot obține cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată a devenit posibilă în urma adoptării unor amendamente la Legea privind cetățenia Ucrainei, intrate în vigoare pe 16 ianuarie 2026. Aceste amendamente au acordat etnicilor ucraineni dreptul de a obține cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată, fără a fi necesară renunțarea la cetățenia deținută anterior.
Conform versiunii actualizate a legii, pentru a obține cetățenia ucraineană prin procedura simplificată, solicitantul trebuie:
– să fie cetățean al unui stat inclus de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei într-o listă specială (care include acum și Republica Moldova);
– să aparțină categoriei de persoane eligibile pentru procedura simplificată (în special, sunt de etnie ucraineană sau membri ai diasporei ucrainene);
– să prezinte o declarație prin care se recunoaște drept cetățean al Ucrainei, în locul angajamentului de a renunța la cetățenia existentă;
– să nu fie sub incidența niciunui motiv legal de refuz;
În comentariile adresate presei, ministrul ucrainean de Externe a menționat că această decizie „este un răspuns logic, calculat și oportun la încercările statului agresor de a destabiliza Moldova prietenă prin manipularea problemei cetățeniei pentru rezidenții regiunii transnistrene a statului vecin”.
„Ucraina dă dovadă de leadership, independență și responsabilitate. Spre deosebire de Rusia, care urmărește să destabilizeze situația și să extindă războiul, obiectivul strategic al Ucrainei a fost întotdeauna, și rămâne, pacea, securitatea și stabilitatea pentru Republica Moldova, țară prietenă”, a punctat Andrii Sîbiha, ministrul ucrainean de Externe.
Diplomatul ucrainean a indicat așa-zisa Transnistria nu fără un motiv solid. Pentru neofiți, amintim că o mare parte a regiunii separatizate de ruși a făcut parte din RSS Ucraineană timp de aproape 20 de ani. Între anii 1924 și 1940, teritoriul actual al așa-zisei Transnistrii a purtat numele rusesc de Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească (RASSM) și a fost inclus în RSS Ucraineană. În 1940, în urma semnării Pactului Molotov-Ribbentrop, a fost inventată RSS Moldovenească prin raptul unor părți din RASSM și din Basarabia românească.
Includerea teritoriului transnistrean în RSS Ucraineană a creat un precedent care a permis locuitorilor din zonă să obțină cetățenia ucraineană în regim accelerat, pe baza criteriului etnic. România aplică o abordare legitimă și similară în ceea ce privește locuitorii Republicii Moldova. În timp ce așa-zisa Transnistria făcea parte din RSS Ucraineană, teritoriul Republicii Moldova situat pe malul drept al Nistrului aparținuse Regatului României, ca provincie istorică, în perioada 1918-1940. România Mare a considerat acest fapt, pe bună dreptate, o restabilire a dreptății istorice.
Pe această bază, mulți cetățeni ai Republicii Moldova – inclusiv locuitori ai așa-zisei Transnistria – își pot redobândi cetățenia română. România le permite cetățenilor moldoveni să își redobândească cetățenia printr-o procedură simplificată dacă au rude până la gradul al treilea care au trăit pe teritoriul actualei Republici Moldova în perioada 1918-1940. Începând cu anii 2000, aproximativ un milion de cetățeni moldoveni și-au recuperat deja cetățenia română (aceasta fiind dreptul lor fundamental) în baza acestor prevederi, iar alți peste 500.000 de locuitori din stânga Prutului se află în prezent în proces de solicitare a acesteia.
O abordare similară ar putea fi aplicată și locuitorilor din așa-zisa Transnistria, însă dinspre partea ucraineană. Există posibilitatea dobândirii cetățeniei în regim simplificat pentru persoanele de etnie ucraineană. Ca să beneficieze de acest statut, o rudă a solicitantului – până la gradul al treilea de rudenie – trebuie să fi locuit sau să se fi născut pe teritoriul actualei Ucraine înainte de anul 1990. În practică, acest lucru poate fi dovedit prin documente din perioada sovietică, precum certificatul de naștere al unei rude sau un pașaport în care la rubrica „naționalitate” este menționat „ucrainean”.
Un număr semnificativ de persoane cu origini ucrainene a trăit, de-a lungul timpului, în așa-zisa Transnistria. Conform pretinsului recensământ din 2015, aproximativ 130.000 de persoane s-au declarat ucraineni, reprezentând circa 28% din populația totală a guberniei de la Est de Nistru. Totuși, trebuie să luăm în considerare că mulți locuitori ai așa-zisei Transnistrii au o origine mixtă – de exemplu, ruso-ucraineană, astfel încât numărul real al persoanelor cu rădăcini ucrainene ar putea fi mult mai mare decât cel indicat de pretinsele statistici oficiale privind etnia, furnizate de autoritățile de la Tiraspol. Datele oferite de separatiștii Rusiei trebuie privite critic întotdeauna.
Totodată, în așa-zisa Transnistria își desfășoară activitatea nu mai puțin de 12 comunități și organizații culturale ucrainene înregistrate oficial. În fiecare oraș și localitate importantă din regiune există o filială a unei organizații ucrainene. Acestea organizează seri culturale și promovează cultura și limba ucraineană prin intermediul unor evenimente publice. Cu ajutorul acestor organizații, ucrainenii din regiune interacționează cu Ambasada Ucrainei la Chișinău și cu celelalte comunități din diaspora ucraineană de peste hotare.
Ucrainenii sunt una dintre cele trei naționalități titulare din așa-zisa Transnistria alături de românii moldoveni și ruși; prin urmare, aceste comunități beneficiază de un anumit nivel de sprijin din partea pretinselor autorități, deși primele două sunt și ținta predilectă a unor persecuții constante. De asemenea, ucraineana este una dintre cele trei limbi oficiale ale așa-zisei Transnistria, alături de rusă și de limba română (pe care separatiștii o numesc „moldovenească”, mincinos și insultativ, mutilând-o cu chirilice). Cu toate acestea, în regiune se aplică, încă de la începutul anilor ’90, o brutală politică de rusificare care îi vizează atât pe ucraineni cât și pe români. Bunăoară, dacă în 1992 existau 12 școli cu predare în limba ucraineană, până în 2026 mai rămăseseră doar trei. Este posibil ca alte școli să aibă clase cu predare în ucraineană sau să includă ucraineana ca disciplină de studiu, însă nu există o programă școlară completă predată în această limbă.
Totodată, pretinșii oficiali locali exploatează constant faptul că un număr mare de ucraineni trăiesc în așa-zisa Transnistria. Invocând componența etnică a locuitorilor, închipuitele autorități de la Est de Nistru au adresat în repetate rânduri solicitări „oficiale” ambasadorilor Ucrainei în Republica Moldova pentru deschiderea unui consulat ”oficial” la Tiraspol, în așa-zisa Transnistrie, nerecunoscută de nimeni pe plan internațional.
„Deschiderea unui oficiu consular ucrainean la Tiraspol ar veni în sprijinul oamenilor. Aceasta ar ușura viața a zeci de mii de locuitori de origine ucraineană care doresc să obțină pașapoarte ucrainene”, a declarat Vadim Krasnoselski, pretinsul președinte de la Tiraspol, în cadrul unei întrevederi cu ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova.
Cu toate acestea, partea ucraineană a refuzat în mod legitim să deschidă un consulat cu drepturi depline, întrucât acest lucru ar fi implicat recunoașterea indirectă a așa-zisei Transnistria ca entitate separată. Ambasadorii au menționat că etnicii ucraineni din regiune își perfectează documentele prin intermediul organizațiilor comunității ucrainene, care mențin o legătură permanentă cu Ambasada Ucrainei în Republica Moldova; prin urmare, nu există necesitatea deschiderii unui birou consular separat. Kievul a jucat corect în această speță.
După cinci ani de război, Ucraina și-a îndreptat în cele din urmă atenția către enclava rusă de la granița sa. Totuși, în loc să opteze pentru o soluție militară, politicienii de la Kiev au decis să depășească Rusia printr-un „război al pașapoartelor”.
Este de remarcat faptul că locuitorii așa-zisei Transnistria au resimțit direct ororile războiului de lângă, prin intermediul refugiaților din Ucraina care au tranzitat regiunea. Începând cu anul 2022, aproximativ 500.000 de refugiați s-au înregistrat în gubernia de la Est de Nistru, dintre care aproape 50.000 au rămas să locuiască acolo. În acest context, localnicii nu mai nutresc aceeași afecțiune față de Rusia ca în 2006, când au votat, în cadrul unui referendum ilegal, pentru aderarea la Federația Rusă.
