Igor Grosu, către autoritățile din Găgăuzia: „Au avut doi ani să-și adapteze legislația”. Parlamentul merge înainte cu modificarea Codului electoral
Parlamentul nu va suspenda examinarea proiectului de modificare a Codului electoral, în pofida solicitării autorităților din Găgăuzia de a amâna inițiativa și de a organiza noi consultări. Președintele Legislativului, Igor Grosu, susține că autonomia a avut la dispoziție doi ani pentru a-și armoniza legislația cu noul Cod electoral și pentru a crea cadrul necesar desfășurării alegerilor, însă nu a făcut acest lucru. Potrivit acestuia, modificările sunt necesare pentru a pune în aplicare hotărârea Curții Constituționale și pentru a permite organizarea scrutinului din autonomie.
Igor Grosu a declarat că autoritățile centrale nu mai pot amâna soluționarea problemei și a amintit că Adunarea Populară a Găgăuziei a beneficiat de o perioadă de tranziție pentru ajustarea legislației locale.
„Noi nu putem să oprim procesul, colegii din Găgăuzia au avut doi ani la dispoziție să-și rezolve problemele: un an de la intrarea în vigoare a Codului electoral în vigoare, am avut o clauză tranzitorie acolo. Timp de un an de la intrarea în vigoare a Codului, Adunarea Populară urma să-și aducă în regulă legislația”, a declarat Igor Grosu.
Potrivit speakerului, după expirarea mandatului actualei Adunări Populare au avut loc numeroase consultări între reprezentanții Chișinăului și cei ai autonomiei, însă acestea nu au dus la adoptarea soluțiilor necesare pentru organizarea alegerilor.
„Am intrat într-o altă perioadă, tot mai multe întâlniri, consultări, discuții la Președinție, la Parlament, cu deputați de acolo, cu deputați de la noi, cu primari, cu cei de la Comisia Electorală Centrală – cu toți. Parcă am ajuns la 95% din lucrurile pe care trebuie să le convenim”, a adăugat președintele Parlamentului.
Grosu a reproșat autorităților găgăuze că au stabilit data alegerilor pentru Adunarea Populară fără a adopta cadrul legal necesar desfășurării scrutinului și a precizat că Parlamentul va ajusta legislația în conformitate cu hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie.
„Chiar dacă Adunării Populare îi expirase, încă în noiembrie, mandatul, urma să aprobe acea decizie privind particularitățile desfășurării alegerilor pentru APG. Nici asta nu au făcut. Acum au stabilit data alegerilor -15 noiembrie, neavând instrumentarul, neavând cadrul legal. Trebuie să aducem în concordanță tot cadrul legal, ca, într-un final, să dăm Găgăuziei o Adunare aleasă de cetățenii din această unitate teritorial-administrativă”, a mai afirmat acesta.
Președintele Parlamentului a adăugat că autoritățile din autonomie mai au posibilitatea să înainteze propuneri și amendamente până la examinarea proiectului în lectura a doua.
„Între prima și a doua lectură, până pe 24 – 25 august, avem timp suficient să discutăm în detalii, să ascultăm argumentele tuturor părților pentru ca CEC să demareze, ulterior, pregătirile pentru alegerile din acest an”, a subliniat Grosu.
Totodată, șeful Legislativului a respins solicitarea Comratului de suspendare a proiectului și criticile privind noile reguli electorale.
„Nu înțeleg și nu pot accepta o astfel de abordare. Să mi se spună că funcționarii electorali din regiune ar trebui selectați după un alt regim sau că nu ar trebui să existe reguli privind finanțarea campaniilor? Cu tot respectul, dar acest lucru sfidează orice logică”, a explicat Igor Grosu.
Liderul Partidului Nostru, deputatul Renato Usatîi, consideră că modificarea Codului electoral este necesară, însă spune că unele dintre noile condiții pentru candidații la funcția de bașcan sunt excesive.
„Sunt lucruri pe care trebuie să le modificăm. Candidatul la funcția de bașcan trebuie să cunoască limba găgăuză, așa era anterior. Acum trebuie să cunoască și limba de stat, româna. Eu nu sunt de acord total cu această definiție. Nu trebuie să-i cerem azi să scrie dictări în limba română și să o știe ca Eminescu, atunci nu trebuie să avem bașcan, trebuie să avem poet acolo”, a spus Usatîi.
La rândul său, deputatul blocului „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, susține că hotărârea Curții Constituționale putea fi pusă în aplicare printr-o intervenție legislativă limitată, fără modificarea întregului mecanism electoral aplicabil autonomiei.
„Curtea Constituțională a declarat neconstituțională doar această normă care prevedea posibilitatea formării Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei. Pentru depășirea crizei, ar fi fost suficientă doar modificarea acestei norme și acordarea acestui drept Comisiei Electorale Centrale. În cazul în care Codul electoral va fi adoptat, vom avea norme care reglementează desfășurarea și organizarea alegerilor în Găgăuzia prevăzute și în Legea privind statutul juridic al Găgăuziei, care își păstrează forța juridică. Această lege poate fi modificată, potrivit articolului 111 din Constituția Republicii Moldova, doar cu votul a trei cincimi dintre deputații Parlamentului. Prin urmare, apare un conflict juridic”, a spus Stoianoglo.
Autoritățile din Găgăuzia au solicitat miercuri suspendarea temporară a examinării proiectului până la organizarea unor consultări publice și obținerea avizului Adunării Populare. Acestea susțin că nu au avut suficient timp pentru analizarea modificărilor și contestă transferul unor atribuții electorale către Comisia Electorală Centrală de la Chișinău. Proiectul, aflat pe agenda ședinței Parlamentului din 30 iulie, prevede, între altele, constituirea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, aflat sub coordonarea CEC, precum și trecerea la un sistem electoral proporțional în autonomie, începând cu scrutinul următor celui programat pentru 15 noiembrie 2026.
