Guvernul va verifica cele mai mari 100 de salarii din sectorul public. Buzu: Vom stabili dacă sunt meritate sau „nesimțite”

Guvernul va analiza individual cele mai mari 100 de pachete salariale din instituțiile publice, întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni controlate de stat, pentru a stabili dacă nivelul remunerării este justificat de responsabilitățile și performanțele angajaților. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a anunțat că premierul Vasile Tofan i-a solicitat să prezinte săptămânal progresele privind limitarea salariilor exagerate și eliminarea portițelor care permit acordarea unor bonusuri nejustificate.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă, după ce Buzu a fost întrebat când vor fi aplicate măsurile anunțate de premier pentru combaterea așa-numitelor „salarii nesimțite” din sectorul public.
Potrivit secretarului general al Guvernului, unele intervenții pot fi aplicate într-un termen mai scurt, în urma discuțiilor cu fondatorii instituțiilor și întreprinderilor vizate. Alte măsuri vor necesita modificarea cadrului legal și a hotărârilor de Guvern.
„Am agreat cu domnul prim-ministru că vom face o analiză a acelor poziții, a celor mai bine plătite 100 de poziții. Vom lucra în paralel, vom schimba cadrul legal, hotărârile de Guvern”, a declarat Alexei Buzu.
Oficialul a spus că analiza nu va urmări simpla reducere mecanică a salariilor, ci compararea remunerării cu responsabilitatea funcției și rezultatele obținute.
„Atunci când vorbim de remunerare, trebuie să contrapunem performanța responsabilității. Și, așa cum a spus și domnul prim-ministru, avem nevoie de profesioniști, avem nevoie de oameni cu competențe profesionale unice și trebuie să-i păstrăm, trebuie să-i atragem în sectorul public”, a explicat Buzu.
Potrivit acestuia, salariile mari pot fi justificate în cazul specialiștilor cu pregătire rară sau al persoanelor care ocupă funcții cu responsabilitate sporită. În același timp, statul trebuie să poată explica public de ce un anumit angajat beneficiază de o remunerație ridicată.
„Atunci când există o remunerare, chiar și una mai mare, trebuie să o contrapunem cu care este responsabilitatea, care este performanța pe care o livrează acele persoane. Și asta a cerut prim-ministrul: să ne asigurăm că, pentru cele mai bine plătite 100 de poziții din instituțiile publice, întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni, această remunerare este contrapusă și putem vedea și explica că, da, acest salariu este bine meritat sau este unul nesimțit”, a declarat secretarul general al Guvernului.
Analiza preliminară a vizat aproximativ 40.000 de angajați din 125 de instituții, autorități de reglementare, întreprinderi de stat și alte entități în care există o flexibilitate mai mare în stabilirea salariilor.
Buzu a precizat că verificarea nu a inclus angajații din școli și spitale, unde remunerarea este reglementată mai strict și există mai puține posibilități pentru acordarea unor plăți suplimentare.
Potrivit datelor prezentate anterior de Guvern, 152 de persoane dintre cele analizate au salarii nete mai mari de 80.000 de lei. Întrebat câți angajați primesc peste 100.000 de lei și care este cel mai mare salariu identificat, Buzu nu a prezentat cifre suplimentare.
El a declarat că datele trebuie examinate mai minuțios și prezentate în context, pentru a nu crea impresia că salariile mari reprezintă o problemă generalizată în sectorul public.
„Peste 85% din salariații dintre cei 40.000 din aceste 125 de instituții au un salariu mai mic de 20.000 de lei”, a precizat Buzu.
Secretarul general al Guvernului a anunțat că autoritățile lucrează și la un catalog public în care cetățenii vor putea vedea nivelurile de remunerare din instituțiile și companiile vizate.
Catalogul ar urma să fie publicat în următoarele săptămâni și să prezinte salariile în funcție de instituție și poziție, fără a se limita la datele generale privind fondurile de salarizare.
„Vom avea acel catalog public. Lucrăm intens la el și sperăm că îl vom face public în următoarele săptămâni, în care cetățenii vor putea să vadă, independent de poziții, care este remunerația”, a spus Buzu.
Companiile de stat și societățile pe acțiuni în care statul deține controlul ar urma să prezinte, o dată la trei luni, rapoarte publice privind rezultatele financiare, activitatea desfășurată și problemele identificate.
Pentru instituțiile publice, raportarea ar urma să fie făcută o dată la șase luni.
„Le vom aplica acele condiții ca și cum sunt listate la bursă. Vor trebui, o dată la trei luni, să vină în fața cetățenilor, a jurnaliștilor și a societății civile să prezinte care au fost rezultatele financiare, ce urmează să facă și dacă sunt anumite probleme. Pentru instituțiile publice, acest regim va fi o dată la șase luni”, a declarat oficialul.
Guvernul intenționează să elimine și mecanismele prin care unele persoane își pot majora veniturile prin acordarea ajutoarelor materiale, ocuparea simultană a mai multor funcții în consilii sau obținerea unor plăți suplimentare insuficient justificate.
Premierul i-a cerut lui Buzu să prezinte săptămânal informații despre aplicarea măsurilor și despre modificările legislative pregătite.
Secretarul general al Guvernului a afirmat că, într-o primă etapă, verificările se vor concentra asupra instituțiilor aflate în subordinea Executivului, întreprinderilor de stat și societăților pe acțiuni controlate de stat.
În cazul autorităților independente de reglementare, unele dintre acestea aflate sub control parlamentar, Guvernul nu poate interveni direct în exercitarea mandatului. Buzu a spus însă că și conducerile acestor instituții trebuie să explice public nivelul remunerațiilor și valoarea adăugată oferită cetățenilor.
„Agențiile sunt independente. Vom avea această discuție, dacă va fi cazul, cu colegii noștri din Parlament, dar acolo este un mandat în care nu putem să intervenim. În primul rând, ne vom axa pe instituțiile din subordinea Guvernului, întreprinderile de stat, societățile pe acțiuni cu controlul din partea statului și instituțiile publice”, a conchis Alexei Buzu.