O parte dintre salariile mari de la stat ar putea fi menținute. Igor Grosu: Specialiștii din IT și securitate cibernetică trebuie plătiți competitiv

Guvernul pregătește intervenții pentru limitarea salariilor exagerate din sectorul public, iar Parlamentul examinează modificarea Legii salarizării pentru a elimina diferențele nejustificate dintre funcții cu responsabilități și volum de muncă similare. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține însă că statul trebuie să păstreze salarii competitive pentru specialiștii din domenii critice, precum IT, securitate cibernetică, sănătate, plăți electronice sau infrastructură energetică.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat în exclusivitate Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES, în contextul discuțiilor publice privind salariile mari din unele instituții și dificultatea statului de a atrage profesioniști care pot obține venituri mai mari în sectorul privat.

Igor Grosu a anunțat două intervenții care ar urma să fie realizate în perioada următoare: un proiect al Guvernului privind salariile exagerate și modificarea cadrului general de salarizare în sectorul public.

„Priviți, sunt două lucruri care se vor întâmpla în viitorul foarte apropiat. Unul va fi o intervenție a Guvernului. Cancelaria de Stat va veni cu un proiect privind intervențiile în cazul salariilor exagerate. Știu că ați mai vorbit despre aplicarea unor măsuri în acest sens. Ministrul va veni, probabil pe 31, cu un proiect privind salariile exagerate din sectorul public.

Doi, este vorba despre legea salarizării, care este acum pe rol și se discută. Încercăm să corectăm dezechilibrele care au apărut sau s-au creat începând cu anul 2018, când a fost făcută ultima intervenție majoră asupra legii salarizării”, a declarat președintele Parlamentului.

Potrivit lui Grosu, în sistemul public s-au acumulat în timp diferențe salariale care au devenit vizibile atât în Parlament, cât și în alte instituții. El a recunoscut că o parte dintre criticile societății sunt justificate, dar a susținut că subiectul este folosit și pentru manipulare.

„Cu timpul s-au acumulat aceste dezechilibre și, pe bună dreptate, ele au început să fie observate atât în Parlament, cât și în alte instituții publice.

În același timp, evident, există și multă manipulare. Sunt și critici justificate, dar există și multă manipulare”, a afirmat Igor Grosu.

Șeful Legislativului a atras atenția că salarizarea nu poate fi analizată identic în toate instituțiile și pentru toate funcțiile. Statul concurează direct cu sectorul privat pentru specialiști în domenii precum tehnologiile informaționale și securitatea cibernetică, iar pierderea acestora poate pune în pericol funcționarea unor sisteme esențiale.

„Noi trebuie să înțelegem foarte clar că există poziții și domenii foarte diferite în statul nostru. De exemplu, sistemele IT, securitatea cibernetică sau anumite competențe din domeniul sănătății necesită o pregătire foarte bună. Iar aici sectorul public este permanent într-o concurență cu sectorul privat.

Dacă un specialist din domeniul IT nu este plătit bine sau aproape comparabil cu salariile din sectorul privat, îl pierzi. El poate alege foarte ușor să meargă la o companie IT sau în altă parte, în sectorul privat, unde poate câștiga un salariu mult mai bun”, a explicat Grosu.

El a invocat drept exemple sistemele de verificare a actelor în perioada alegerilor, serviciile electronice de plată și semnătura electronică, de funcționarea cărora depind atât instituțiile statului, cât și cetățenii.

„Imaginați-vă însă ce disconfort ar cauza cetățenilor, de exemplu, dacă nu ar funcționa sau ar cădea un sistem de verificare a actelor pentru alegeri. Sau un sistem de plăți. Ori semnătura electronică, care devine din ce în ce mai populară. Noi nu mai stăm la cozi la Fisc sau la alte instituții, ci semnăm electronic, de acasă, și facem plăți de acasă.

Imaginați-vă că un asemenea sistem este ținta unui atac cibernetic sau că, pentru o perioadă, grupări criminale sau răufăcători ne atacă infrastructura. Sau state care atacă deliberat sistemele noastre critice. Imaginați-vă că, de exemplu, în timpul alegerilor, cineva ar încerca să atace sistemele noastre, bazele de date electorale”, a spus președintele Parlamentului.

Grosu a subliniat că specialiștii care administrează și protejează asemenea sisteme sunt dificil de identificat și recrutat, iar păstrarea lor în sectorul public depinde inclusiv de nivelul remunerării.

„Oamenii care țin în funcțiune toate aceste sisteme sunt profesioniști foarte buni. Nu este deloc ușor să-i identifici, să-i convingi să vină în sectorul public și, mai ales, să-i motivezi să rămână aici.

Pentru ei trebuie să oferim salarii competitive în raport cu sectorul privat. Pentru că, altfel, Doamne ferește, în cazul unui asemenea incident, costurile chiar și pentru o oră sau o zi ar fi enorme. Vorbim despre sisteme de plăți, sisteme energetice, infrastructură de frontieră și multe alte servicii esențiale”, a declarat Igor Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului a afirmat că salariile mari nu pot fi justificate automat în orice instituție sau pentru orice funcție. El a indicat că statul trebuie să intervină atunci când poziții comparabile sunt remunerate foarte diferit, fără ca volumul de muncă sau responsabilitățile să explice aceste diferențe.

„Dar există și situații în care anumite poziții nu pot fi plătite în acest fel. Acolo trebuie să intervenim drastic și să corectăm situațiile în care, de exemplu, un contabil dintr-o instituție este plătit mult mai bine decât un contabil dintr-o altă instituție, deși volumul de muncă și responsabilitățile sunt comparabile.

Legea salarizării exact asta propune: volumul de muncă și responsabilitatea pe care le are un specialist care se regăsește în mai multe instituții trebuie să fie criterii clare. Nu putem admite disparități și diferențe foarte mari de salarizare între poziții comparabile”, a conchis Igor Grosu.