VIDEO | Maia Sandu, despre Găgăuzia: „Noi nu ne-am propus să anulăm autonomia, dar nici nu putem permite ca ea să fie folosită împotriva Republicii Moldova. Federația Rusă, prin anumiți oameni, încearcă să folosească autonomia și să creeze probleme inclusiv de securitate întregii țări”

Președinta Maia Sandu susține că ruptura dintre Chișinău și autonomia găgăuză este rezultatul atât al lipsei de implicare a autorităților centrale din trecut, cât și al acțiunilor unor politicieni locali care au cultivat neîncrederea și izolarea regiunii. În podcastul „Jurnal Politic”, șefa statului a vorbit despre influența Moscovei asupra proceselor politice din autonomie, modificările legislative privind organizarea alegerilor în Adunarea Populară și necesitatea unor scrutinuri desfășurate după standarde democratice. Totodată, Maia Sandu a respins acuzațiile potrivit cărora Guvernul ar încerca să desființeze autonomia și a făcut apel la evitarea discursului de ură împotriva găgăuzilor, subliniind că marea majoritate a locuitorilor regiunii își doresc să trăiască în pace și prosperitate în Republica Moldova.

Cristina Bujor, jurnalistă: „Vorbesc despre UTA Găgăuzia și un recent sondaj a arătat că 54% din locuitorii UTA Găgăuzia se simt în mică măsură sau deloc parte a societății noastre. Doar puțin peste 10% simt că fac parte din societatea noastră și sub 2% declară că vorbesc de obicei limba română. Există o ruptură profundă între Chișinău și Comrat?”

Maia Sandu: „Este o constatare tristă și evident că îmi pare foarte rău să văd această statistică. Bineînțeles că vina este și a Chișinăului, care nu s-a preocupat suficient de integrarea autonomiei, dar este și vina politicienilor din autonomia găgăuză care, prin acțiunile lor, au izolat în continuare autonomia. Prin faptul că au proiectat în relația cu Chișinăul doar acuzații de dușmănie și acuzații precum că Chișinăul nu respectă autonomia, ceea ce nu este adevărat, au contribuit la această izolare a autonomiei și o parte din oamenii de acolo se simt că nu sunt parte a Republicii Moldova. Acum știți că noi punem accent mare pe studierea limbii române, punem accent mare pe studierea limbii găgăuze, pentru că de asta a fost creată autonomia. Încercăm să depășim niște situații create după ultimele alegeri, când Șor a preluat practic conducerea autonomiei, și asta a dăunat în primul rând oamenilor din autonomie, pentru că mai puține proiecte internaționale se realizează acolo, chiar dacă noi, în colaborare cu primarii, am compensat și am oferit sprijin și prin Satul European, și prin alte programe. Dar, oricum, dacă era o colaborare cât de cât corectă, asta ar fi avantajat în primul rând locuitorii autonomiei. Acum încercăm să rezolvăm problema alegerilor, care iarăși sunt blocate de politicieni din autonomia locală. Sperăm să reușim, conform legii noi, să avem alegeri libere și corecte sau cel puțin mai corecte decât s-au întâmplat în precedentele scrutine, ca oamenii de acolo să-și aleagă reprezentanții în Adunarea Populară și cu noua Adunare Populară să putem să avem o discuție normală, pentru că eu și acum am exprimat toată disponibilitatea pentru colaborare. Problema este că lucrurile pe care le discutăm noi aici și le convenim, atunci când ei ajung la Comrat îi sună Moscova sau pun presiune oamenii Moscovei de la Comrat și toate aceste înțelegeri se desfac și, respectiv, nu ne mișcăm înainte. E mult de lucru, trebuie să combatem dezinformarea din autonomie, trebuie să le oferim oamenilor acces la mai multe informații, trebuie să construim această încredere, dar asta va dura”.

Cristina Bujor, jurnalistă: „Ca să fac un pic de context, pentru că nu știu dacă toată lumea urmărește situația din autonomie, mandatul Adunării Populare a expirat încă în toamna anului 2025. Adunarea Populară a vrut să facă alegeri pe 22 martie”.

Maia Sandu: „Întâi a anulat Consiliul Electoral, după care a vrut să facă alegeri cu un Consiliu Electoral ales fără nicio regulă, fără să respecte vreun standard internațional sau național de democrație”.

Cristina Bujor, jurnalistă: „Da, tocmai de aceea Guvernul a contestat această decizie, CSJ a dat dreptate Guvernului, apoi Adunarea Populară a decis din nou organizarea alegerilor pe 21 iunie, Cancelaria de Stat a contestat din nou, apoi Guvernul a cerut, mai recent, Curții Constituționale să verifice constituționalitatea unor prevederi. Întrebarea care probabil apare în mintea unora este de ce Guvernul de la Chișinău atâta timp nu îi lasă să facă alegeri și ce anume s-a schimbat prin legea despre care vorbeați dumneavoastră ca deja să fie posibile aceste alegeri?”

Maia Sandu: „Alegerile trebuie să respecte niște reguli, nu poate veni oricine și să zică: eu organizez alegerile așa cum vreau eu. Eu o să numesc în Consiliul Electoral oamenii pe care îi vreau eu. Deci nu o să respect nici legislația națională, nici standardele internaționale. Deci astea nu sunt alegeri. Noi le datorăm cetățenilor Republicii Moldova, în acest caz din autonomia găgăuză, dreptul la alegeri libere și corecte. Asta este responsabilitatea noastră în primul rând. Și dacă nu am putut să convenim pe un minimum de reguli pe care să le respecte autonomia în organizarea acestor alegeri, Ministerul Justiției a mers la Curtea Constituțională și a întrebat Curtea Constituțională cine totuși trebuie să stabilească regulile de organizare a alegerilor în Republica Moldova. Curtea Constituțională a spus că, așa cum Comisia Electorală Centrală este responsabilă de organizarea alegerilor locale sau naționale, tot așa Comisia Electorală Centrală are un anumit rol și în organizarea alegerilor la nivelul autonomiei. Și acum vor exista câteva elemente noi, în conformitate cu această decizie a Curții Constituționale, care trebuie să crească șansa unor alegeri libere și corecte. Autonomia, sau Adunarea Populară, oricum are niște funcții în organizarea alegerilor, dar nu este control total și, evident, atunci când vorbim despre legile Republicii Moldova privind alegerile, noi, fiecare, dacă schimbăm o virgulă, ne consultăm cu Comisia de la Veneția. Autonomia, când emite deciziile sale interne privind organizarea alegerilor, evident că niciodată nu consultă Comisia de la Veneția. De unde să avem certitudinea că ei respectă democrația? Acum Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege în conformitate cu decizia Curții Constituționale. Dacă, în toamnă, când revine din vacanță, va aproba legea în lectura a doua, înseamnă că alegerile pot avea loc până la sfârșitul acestui an după niște standarde recunoscute”.

Cristina Bujor, jurnalistă: „Înțeleg că cel puțin două dintre regulile care difereau foarte mult de legislația națională erau … unu, că nu exista niciun plafon”.

Maia Sandu: „Da, nu exista plafon pentru donații, deci putea să doneze și oricât voia pentru alegeri”.

Cristina Bujor, jurnalistă: „Și nu erau testați pentru integritate, dacă am înțeles corect”.

Maia Sandu: „Și membrii Consiliului Electoral, așa cum se întâmplă în toată țara și la alegerile locale, trebuie să aibă un document de la ANI că nu există probleme majore de integritate”.

Cristina Bujor, jurnalistă: „Deci acolo nu era obligatoriu până acum, să înțelegem”.

Maia Sandu: „Nu. După ce au anulat Consiliul creat anterior și-au pus propriile dorințe acolo, cum se creează Comisia. Repet, noi suntem stat și trebuie să facem lucrurile după reguli”.

Cristina Bujor, jurnalistă: „Dacă ne uităm la cifrele oficiale din turul doi al alegerilor pentru funcția de bașcan din 2023, observăm că din cei 92.000 de alegători înscriși pe liste au ieșit la urne 53.000, adică aproximativ 57%. Pentru bașcanul care a câștigat au fost oferite 27.374 de voturi, adică mai puțin de trei din zece cetățeni ai autonomiei. Credeți că pe locuitori nu îi interesează cine este bașcanul? Sau că nu se simt reprezentați? De ce nu vedem o mobilizare mai mare?”

Maia Sandu: „Probabil pentru că credibilitatea acestor alegeri este mai scăzută decât a alegerilor naționale. Eu știu situații când oamenii spun că nu vor să candideze pentru că nu cred că sunt alegeri libere și corecte. Deci noi avem datoria, inclusiv pentru ca să participe mai multă lume și alegerea să fie mai mare pentru cei care votează în autonomie, să avem aceste alegeri libere și corecte. O să ia ceva timp, dar cred că aceste modificări care se fac acum la legislație totuși cresc șansa să putem consolida democrația și în autonomia găgăuză și asta este ceea ce ne dorim. Noi ne dorim ca oamenii de acolo să-și aleagă reprezentanții și, respectiv, cu acești reprezentanți să putem să lucrăm și să contribuim la dezvoltarea autonomiei. Văd că sunt foarte multe acuzații că aceste modificări duc la anularea autonomiei. Nu este adevărat. Nu ne-am propus să anulăm autonomia, dar nici nu putem să permitem ca autonomia să fie folosită de câțiva oameni pentru a instrumenta toată autonomia împotriva Republicii Moldova, pentru că știm că Federația Rusă, prin anumiți oameni, încearcă să folosească autonomia și să creeze probleme inclusiv de securitate întregii țări. Noi știm că autonomia a fost creată pentru ca să păstrăm sau să oferim condițiile pentru păstrarea limbii, culturii și identității poporului găgăuz și pe asta trebuie să se concentreze inclusiv politicienii din autonomie. Și un alt mesaj pe care îl am aici este către ceilalți concetățeni ai noștri. Știu că este foarte ușor să intrăm în discursul de ură împotriva găgăuzilor și asta nu este bine. Nu este bine pentru nimeni, pentru că noi suntem în aceeași țară, trebuie să ne respectăm reciproc. Știu că uneori suntem supărați când Șor și alții ca el încearcă să folosească autonomia și să creeze probleme pentru restul țării, dar nu așa rezolvăm problemele. Cei care se fac vinovați trebuie trași la răspundere. Marea majoritate a oamenilor din autonomie sunt oameni care își doresc să trăiască bine aici, în Republica Moldova, și noi trebuie să avem răbdarea, corectitudinea să vorbim respectuos și să nu recurgem la discursul de ură”.

Cristina Bujor, jurnalistă: „Câteodată ați fost acuzată că nu intrați în dialog cu autoritățile și cu oamenii din Găgăuzia. Ați numărat vreodată de câte ori ați fost acolo în ultimii șase ani?”

Maia Sandu: „Nu îmi amintesc de câte ori am fost, dar de fiecare dată când am fost la discuții cu reprezentanții autorităților de acolo n-a ieșit bine, pentru că oamenii nu au avut niciodată scopul să avem discuții ca să rezolvăm probleme. Întotdeauna au avut ca scop să producă zgomot. Le-am spus asta, pentru că am avut mai multe discuții aici și am spus: când ați venit la Chișinău, discuțiile sunt mult mai constructive. Problema este că, chiar și atunci când avem discuții constructive cu reprezentanții Adunării Populare, când ajung la Comrat, ca să mă exprim mai popular, le sar în cap oamenii Moscovei și le spun că nu este bine să faceți ceea ce ați convenit cu Chișinăul, iar de asta suferă doar locuitorii autonomiei”, a conchis președinta Maia Sandu.