VIDEO | Radu Carp, despre scenariul juridic al Reunirii: „Există soluții constituționale. Transnistria nu ar trebui să blocheze procesul”

Reunirea Republicii Moldova cu România nu este lipsită de soluții juridice și constituționale, iar un asemenea proces ar putea porni de la teritoriul controlat efectiv de autoritățile constituționale de la Chișinău. De această părere este Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. În cadrul emisiunii „EurOpinii”, acesta a analizat mai multe scenarii prin care o eventuală Unire ar putea fi legitimată democratic, de la alegerea unui Parlament cu un mandat explicit pentru reunificare până la organizarea unui referendum. Profesorul susține totodată că problema transnistreană nu ar trebui să reprezinte, în sine, un obstacol juridic, însă avertizează că reunificarea ar fi un proces de durată, iar diferențele dintre cele două maluri ale Prutului nu ar dispărea peste noapte.

Pornind de la precedentul istoric al anului 1918, Radu Carp a afirmat că un eventual proces de reunificare ar putea începe cu teritoriul aflat efectiv sub controlul constituțional al Chișinăului, urmând ca problema regiunii transnistrene să fie gestionată separat.

„Aici există un precedent. Avem precedentul 1918. Nu putem să-l ignorăm. Dacă cineva vrea să-l ignore, e treaba lui. Dar noi nu putem să-l ignorăm. Să vedem cum s-a făcut. Asta s-a făcut printr-un Parlament care a votat. Acum ecuația e schimbată. Nu mai putem spera că un Parlament se transformă integral în Sfatul Țării sau poate fi o soluție, un Parlament care să fie ales la Chișinău doar pentru problema unificării”, a declarat Radu Carp.

Profesorul a dezvoltat și ipoteza organizării unor alegeri în urma cărora noul Legislativ să primească în mod explicit competența politică și constituțională de a decide asupra reunificării.

„Putem concepe acest scenariu în care se dizolvă Parlamentul pentru un fapt excepțional, se votează un nou Parlament cu o atribuție esențială: să voteze asta sau să nu voteze, dar cu competența asta specifică, pe care nu o are actualul Parlament. Actualul Parlament, dacă ne uităm în Constituție, nu are această competență. Există această cale. E o cale foarte grea și o cale foarte greu de explicat. Cine spune că nu există soluții constituționale, juridice? Nici vorbă. Există. Modificarea Constituției, alegeri anticipate, cu riscuri, pentru că nu știm cine va ieși, și apoi un nou Parlament cu o competență nouă, aceea de a vota”, a adăugat el.

O altă variantă discutată este referendumul. Carp consideră că problema nu este doar dacă în prezent există o majoritate favorabilă Unirii, ci și ce vor face autoritățile în momentul în care o asemenea majoritate va exista.

„A doua variantă- referendum. Referendumul e mai simplu de organizat și cei de la Chișinău nu se opun, dar deocamdată nu sunt îndeplinite condițiile. Bun. Eu pun o altă întrebare, și ce facem când vor fi îndeplinite condițiile? În momentul în care opinia publică va fi majoritară, că va fi, că ăsta e trendul, ce vom face? Ce se va întâmpla la Chișinău? Se va organiza un alt fel de referendum? Asta e o întrebare care nu e pusă. Nu știu de ce nu e pusă. Și când vor fi, ce vreți să faceți? Asta e o întrebare foarte bună, care ar trebui pusă în permanență”, a mai adăugat Carp.

În același timp, profesorul avertizează împotriva așteptărilor potrivit cărora Unirea ar produce instantaneu egalizarea nivelului de trai dintre cele două state. El a invocat atât experiența României interbelice, cât și reunificarea Germaniei pentru a argumenta că armonizarea economică și socială necesită timp.

„Unificarea nu înseamnă că automat curge lapte și miere, automat pensiile cresc, salariile cresc, absolut totul. Asta va fi etapizat. Să nu avem iluzii. Nici în RDG, unificarea cu Germania… abia anul trecut salariul mediu din fosta RDG a atins salariul mediu din RFG, din Germania Occidentală, după 36 de ani. 36 de ani au durat. Sunt procese de durată”, a mai afirmat profesorul.

Carp a comparat sugestiv procesul reunificării cu o partidă de fotbal: momentul politic al Unirii ar reprezenta doar „golul”, nu finalul procesului de integrare dintre cele două spații.

„Integrarea europeană este un proces de durată, la fel ca și unificarea acestor două țări, ca orice alt proces normal. Orice proces în care două entități devin comparabile sau chiar similare sau se unesc e un proces de durată. Eu nu văd unificarea asta decât ca la partida de ieri de fotbal, după ce Spania a tras 20 de lovituri la poarta Argentinei, a venit și golul. La fel e și aici. După ce te-ai integrat, după ce toată opinia publică este în acord cu reunificarea, vine și golul, vine și unificarea. Golul nu asigură victoria. Trebuie prelungiri, trebuie o etapă, trebuie decenii de rând în așa fel încât să se armonizeze, să nu mai existe decalaje”, a spus Carp.

Referindu-se la regiunea separatistă transnistreană, profesorul a respins ideea că lipsa controlului asupra unui teritoriu ar anula suveranitatea statului, invocând cazul Ciprului. În opinia sa, statutul regiunii nu s-ar modifica automat în eventualitatea reunificării Republicii Moldova cu România.

„Trebuie acceptat că o țară nu are întotdeauna control deplin asupra teritoriului său, dar nu încetează să fie suverană. Deci lipsa controlului pe o parte din teritoriu nu înseamnă că nu mai este suverană. Cipru, iarăși, este un exemplu foarte bun. La fel este situația Transnistriei în momentul de față cu Republica Moldova. La fel va fi situația Transnistriei în eventualitatea unei reunificări. Deci reunificarea nu schimbă statutul Transnistriei și n-ar trebui să-l schimbe, după părerea mea. Deci e o falsă problemă de a spune … ce vom face cu Transnistria?”, a încheiat Carp.