Ion Sturza, despre „moștenirea” Guvernului Tofan: Problemele sunt structurale, dar Executivul le poate rezolva. „Trebuie doar să avem răbdare și înțelegere”

Guvernul condus de Vasile Tofan are în față probleme structurale care depășesc controversele de moment și care vor necesita decizii dificile în economie, administrație și relația cu autonomia găgăuză, susține fostul premier Ion Sturza. Într-o analiză a „moștenirii” preluate de actualul Executiv, Sturza a enumerat șapte dosare majore, de la integrarea europeană și creșterea economică până la inflație și reforma administrației locale. În pofida criticilor și a riscurilor semnalate, fostul prim-ministru se arată optimist, asigurând că guvernul Tofan este capabil să gestioneze aceste provocări, dar are nevoie de timp, răbdare și înțelegere.

În postarea sa de pe Facebook, Ion Sturza afirmă că, deși actuala guvernare are aceeași componență politică, premierul Vasile Tofan începe să-și contureze un profil propriu. Fostul prim-ministru pornește de aici pentru a analiza ceea ce numește „moștenirea” noului Executiv.

„Și acum, despre lucrurile care contează, dar pe care evităm să le discutăm. „moștenirea” Guvernului Tofan Unii vor spune că este penibil să vorbim despre o moștenire atât timp cât nu s-a schimbat componența politică a guvernării. Da, dar domnul Tofan se profilează ca o forță politică independentă. Simplul fapt că vorbește mereu la persoana întâi, „eu, ca prim-ministru, voi face sau nu voi face”, spune ceva despre aspirațiile sale politice îndreptate spre viitor. Dar viitorul poate fi construit doar pe baza unei analize a trecutului. Așadar, cum stăm cu „moștenirea”?”,  a scris Ion Sturza.

Primul mare dosar indicat de fostul premier este integrarea europeană. Sturza consideră că perspectiva unei aderări rapide nu mai trebuie tratată drept o certitudine și pune problema unei strategii alternative, în cazul în care procesul de extindere a UE va avansa mai lent decât speră Chișinăul.

„Devine tot mai evident că speranța într-un „fast-track”, adică într-o integrare rapidă, încheierea negocierilor în 2028 și semnarea Tratatului de aderare în 2030, nu mai este atât de sigură. Problema nu este la Chișinău, ci la Bruxelles. Nimeni nu dorește astăzi să-și asume un plan clar de extindere, nici măcar pentru statele din Balcanii de Vest, mult mai avansate în proces și care „negociază” deja de 12 ani. Puțini își doresc astăzi o „decuplare” a Moldovei de Ucraina. Iar Ucraina, în starea actuală, nu este un caz fezabil. În aceste condiții, proiectul de țară trebuie regândit. Avem nevoie de un plan de rezervă. Fezabil și „vandabil”.”, a adăugat el.

Sturza a vorbit și despre provocarea care ar trebui să transforme apropierea politică de Occident în dezvoltare economică. În opinia sa, modelul bazat în mare parte pe resurse externe nu este suficient pentru a genera o creștere durabilă.

„2. Creșterea economică. Așa cum este concepută acum, bazată pe resurse externe și pe bunele intenții ale liderilor politici, nu este fezabilă. Investitorii vin pentru randament și profit, nu pentru ochi frumoși. Calea noastră trebuie să fie alta. La acest subiect voi reveni separat: de ce aș investi sau nu în Moldova”, a explicat fostul prim-ministru.

O altă provocare identificată de fostul premier este reforma salarizării. Sturza salută ideea majorării veniturilor, dar atrage atenția că Executivul va trebui să găsească și sursele financiare necesare pentru a o transforma din promisiune în politică sustenabilă.

„3. Legea salarizării. Este o idee bună, doar că din ea se vede, deocamdată, doar componenta creșterii salariilor. Lucru extrem de greu de făcut. Pentru anul în curs și pentru anul viitor sunt necesare cel puțin șase miliarde de lei. Acești bani guvernul nu-i are. Miza pusă pe reforma fiscală a fost exagerată, iar o creștere economică anemică, de 1–2%, nu aduce resurse suplimentare suficiente. Cum finanțăm legea? Ne împrumutăm? Tăiem alte cheltuieli?”, a mai afirmat acesta.

De aici, analiza ajunge firesc la reforma fiscală, care ar fi trebuit să ofere o parte din resursele necesare noilor politici salariale. Fostul premier este însă mult mai critic în evaluarea modului în care aceasta a fost concepută și modificată.

„4. Reforma fiscală. A fost concepută prost și extractiv. Tocmai pentru a găsi acele șase miliarde de lei. Este simptomatică slăbiciunea conducerii politice: la primele critici publice a dat înapoi, sacrificând un guvern. Forma actuală a legii este, din punct de vedere fiscal, aproape neutră: maximum două-trei miliarde de lei venituri suplimentare, cu perspective incerte în ceea ce privește stimularea creșterii economice”, consideră fostul premier.

Sturza atrage atenția și asupra presiunilor venite din exterior, în special de pe piețele energiei și materiilor prime. În acest context, el consideră că răspunsul nu poate fi lăsat exclusiv pe seama politicii monetare a Băncii Naționale.

„5. Inflația. Va persista atât timp cât piețele internaționale ale energiei și materiilor prime vor rămâne volatile. Există o presiune enormă asupra balanței comerciale și a contului curent, cu perspectiva deprecierii monedei naționale. Inflația, importată în proporție de aproximativ 70%, are o sursă externă și nu poate fi combătută doar prin politica monetară a BNM. Doar parțial, prin politici fiscale. Astăzi suntem, însă, într-un ciclu fiscal proinflaționist”, a scris Sturza.

Unul dintre cele mai sensibile dosare lăsate actualului Executiv este, în opinia lui Sturza, reforma administrației publice locale. Fostul premier anticipează trecerea de la amalgamarea voluntară la una reglementată și ridică mai multe întrebări privind viitorul raioanelor și finanțarea localităților.

„6. Reforma administrației publice locale. Va fi făcută în ultimul ciclu electoral. După amalgamarea voluntară urmează cea normativă, cu alte cuvinte, impusă. Nimeni nu-și asumă să spună ce va urma. Vor fi lichidate raioanele? Vor fi create trei-patru regiuni? Și de unde vor veni cele câteva miliarde de lei promise „fruntașilor” amalgamării voluntare? Este corect să-i pedepsim pe cei care nu și-au manifestat entuziasmul față de amalgamare și să-i lipsim de surse de dezvoltare?”, a mai explicat Ion Sturza.

Una dintre cele mai complicate provocări politice pentru Guvern este, în opinia fostului premier, situația din UTA Găgăuzia. Sturza critică atât orientarea unor lideri locali, cât și lipsa unei abordări coerente din partea Chișinăului.

„7. Găgăuzia. Liderii locali nu vor să renunțe la Șor și la narativele rusești. Chișinăul se „bâlbâie” incoerent. Există un potențial major de destabilizare”, susține acesta.

Fostul premier îndeamnă la mutarea dezbaterii publice de la scandalurile și controversele punctuale spre problemele de fond ale țării. Sturza îi acordă actualului Executiv creditul necesar pentru a demonstra că poate găsi soluții”.

„Problemele Guvernului Tofan nu sunt „verișoarele”, salariile „nesimțite” sau deplasările exotice. Problemele sunt structurale și necesită o abordare complexă, asumată și implementată profesionist. Este Guvernul Tofan capabil să facă acest lucru? Sigur. Trebuie doar să avem răbdare și înțelegere. Să le urăm succes!”, a aconmchis Ion Sturza în mesajul său.