VIDEO | La Cobasna ar mai fi circa 14.000 de tone de muniții. SIS respinge scenariul unei explozii comparabile cu bomba de la Hiroshima

În depozitul de la Cobasna s-ar mai afla în prezent aproximativ 14.000 de tone de muniții, dintre care doar circa 2.800 de tone ar reprezenta încărcătură explozivă propriu-zisă, potrivit unei evaluări comune realizate de Serviciul de Informații și Securitate și Agenția de Informații Militare. Autoritățile susțin că scenariul potrivit căruia o explozie la Cobasna ar putea avea efecte comparabile cu bomba atomică de la Hiroshima este fals, iar simulările indică faptul că efectele directe ale exploziei unui singur depozit s-ar concentra într-o rază de aproximativ doi kilometri.

Concluziile au fost prezentate de directorul SIS, Alexandru Musteața, și directorul Agenției de Informații Militare, Radu Cîșleanu, în raportul comun „Cobasna: Separarea unui Mit de Realitate”.

Musteața a declarat că depozitul de muniții a fost utilizat timp de peste două decenii pentru promovarea unor scenarii privind o posibilă catastrofă regională. Potrivit acestuia, analiza comună a fost realizată în baza datelor tehnice, informațiilor provenite din rapoartele OSCE, imaginilor din satelit, surselor deschise, dar și a informațiilor secrete și a analizei comunicațiilor și semnalelor electronice.

„De mai bine de două decenii, depozitul de muniții de la Cobasna a fost transformat în spațiul public într-un subiect de frică. Depozitul de la Cobasna a fost adesea prezentat de unii exponenți ai regimului separatist din stânga Nistrului, de unele persoane din conducerea Federației Ruse, dar și de anumite voci autohtone, drept o potențială catastrofă de proporții regionale. Acest raport prezintă date tehnice de depozitare, caracteristicile munițiilor, calcule inginerești, caracteristicile terenului care demontează narațiuni false și descriu consecințele reale ale unei potențiale explozii. Instituțiile noastre au decis să răspundă acestor afirmații nu cu alte declarații, dar cu date. Am reunit informații din rapoartele oficiale ale misiunii OSCE, din imagini satelitare, din surse deschise, dar și din surse secrete umane și din analiza comunicațiilor și semnalelor electronice. Am raportat situația la Cobasna comparativ cu incidente similare produse la depozite de muniții din Bulgaria, Cehia, Ucraina și Federația Rusă, care au avut anumite incidente similare în ultimii ani. Am aplicat metodologia Organizației Națiunilor Unite pentru estimarea daunelor provocate de explozii, instrumentul UN Safeguard, și am dublat aceste calcule cu simulări inginerești independente realizate de experți geniști din cadrul Armatei Naționale”, a declarat Alexandru Musteața.

Directorul Agenției de Informații Militare, Radu Cîșleanu, a declarat că depozitul, creat de autoritățile sovietice în anii 1940, se află în prezent sub controlul de facto al Federației Ruse, prin intermediul Grupului Operativ al Trupelor Ruse staționat ilegal în regiunea transnistreană.

Potrivit acestuia, în perioada 2001–2004 au fost evacuate sau distruse, sub monitorizarea OSCE, aproximativ 22.000 de tone de muniții. În 2006, evaluările disponibile indicau că la Cobasna mai rămăseseră aproximativ 20.000 de tone.

AIM estimează că, între timp, cantitatea s-a redus până la circa 14.000 de tone, o parte dintre stocuri fiind consumată în cadrul exercițiilor și activităților de instruire desfășurate de trupele ruse și structurile de forță separatiste.

„Ce am constatat? Depozitul de muniții de la Cobasna, creat de autoritățile sovietice în anii 1940, se află în prezent sub control de facto al Federației Ruse, prin intermediul Grupului Operativ al Trupelor Ruse staționate ilegal în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. La summitul OSCE de la Istanbul din 1999, Federația Rusă și-a asumat angajamentul de a-și retrage trupele și munițiile de pe teritoriul Republicii Moldova. Acest angajament nu a fost însă îndeplinit. Singurele progrese au vizat evacuarea și distrugerea parțială a stocurilor de muniții. În perioada 2001-2004, sub monitorizarea OSCE, aproximativ 22.000 de tone de muniții au fost evacuate sau distruse. Ulterior, procesul a fost blocat de partea rusă. Ultimele evaluări și vizite OSCE din acea perioadă indicau că în 2006, la Cobasna, mai erau stocate aproximativ 20.000 de tone de muniții. Analiza noastră arată că în aproximativ 20 de ani, o parte din aceste stocuri a fost consumată în cadrul activităților de instruire și exercițiilor desfășurate de trupele ruse și de structurile de forțe separatiste. În consecință, estimăm că în prezent, în complex, se mai află circa 14.000 de tone de muniții”, a declarat Radu Cîșleanu.

Oficialul a precizat însă că masa totală a munițiilor nu trebuie confundată cu cantitatea efectivă de material explozibil. Din cele aproximativ 14.000 de tone existente, AIM estimează că în jur de 2.800 de tone reprezintă încărcătură explozivă propriu-zisă.

„Este însă esențial să facem distincția între masa brută a munițiilor și cantitatea efectivă de material exploziv. Din cele aproximativ 14.000 de tone existente, estimăm că doar în jur de 2.800 de tone reprezintă încărcătură explozivă propriu-zisă. Restul stocului este constituit din carcase metalice, ambalaje, componente inerte și muniții de simulare fără încărcături explozive. Această diferență este importantă. Greutatea totală a unui proiectil sau unei rachete include numeroase componente structurale. În cazul proiectilelor de artilerie, încărcătura explozivă reprezintă în mod obișnuit aproximativ 14-17% din aceasta. Iar în cazul bombelor de aviație, proporția poate ajunge la aproximativ 30-40% din greutatea acesteia”, a explicat directorul AIM.

Un alt element luat în calcul este modul în care sunt amplasate munițiile. Potrivit raportului, stocurile nu sunt concentrate într-o singură clădire, ci sunt împărțite între 42 de depozite amplasate pe o suprafață de peste un kilometru pătrat și aflate la distanțe de aproximativ 80 până la 200 de metri unul de altul.

„Un al doilea element esențial în analiză este modul în care sunt depozitate aceste muniții. Stocurile de la Cobasna nu sunt concentrate într-o singură construcție. Ele sunt repartizate în 42 de depozite distincte, dispersate pe o suprafață de peste un kilometru pătrat, la distanță de aproximativ 80-200 de metri una față de alta. Această dispersare, împreună cu separarea pe compartimente a infrastructurii și protecția oferită de relieful natural al zonei, reduce semnificativ posibilitatea producerii unei detonări simultane a întregului depozit. Prin urmare, scenariul realist al unui incident major la Cobasna nu este cel al unei singure explozii de proporții regionale. Mai mult, probabil ar fi un fenomen de detonări succesive, incendii și explozii localizate, pe măsură ce focul s-ar propaga în anumite zone ale complexului. Precedentele unor incidente similare produse în Bulgaria, Cehia, Ucraina și Federația Rusă susțin pe deplin acest tip de evoluție”, a declarat Cîșleanu.

Simulările realizate de cele două instituții indică faptul că efectele directe ale exploziei unui singur depozit s-ar concentra într-o rază de aproximativ doi kilometri.

„Simulările noastre indică faptul că efectele directe ale exploziei unui singur depozit s-ar concentra într-o rază de aproximativ 2 km de la epicentru. Este relevant că această distanță corespunde aproximativ distanței dintre zona tehnică a complexului și cea mai apropiată localitate. Cu alte cuvinte, riscul asociat depozitului de la Cobasna trebuie tratat cu maximă seriozitate, însă trebuie evaluat pe baza criteriilor și caracteristicilor tehnice reale ale stocurilor și ale infrastructurii, nu prin scenarii care presupun detonarea instantanee și simultană a întregii cantități de muniții”, a precizat directorul AIM.

Șeful SIS, Alexandru Musteața, a abordat separat afirmațiile potrivit cărora o explozie la Cobasna ar putea avea o forță comparabilă cu bomba atomică de la Hiroshima. Potrivit acestuia, afirmația își are originea într-un studiu din 2005, citat ulterior pe larg de agențiile de presă rusești.

„Aș vrea să mă opresc în special asupra unei afirmații pe care, cu siguranță, am auzit-o mai mulți dintre noi. Și anume aceea că o explozie la Cobasna ar putea avea forța unei bombe nucleare comparabilă cu Hiroshima. Această afirmație provine dintr-un studiu din 2005, citat pe larg de agențiile de presă rusești, care evocă un cutremur de circa 7,5 grade pe scara Richter. Raportul nostru arată clar de ce această comparație este falsă. Ea confundă masa totală a munițiilor depozitate cu cantitatea reală de exploziv activ. O bombă precum cea de la Hiroshima echivalează cu 15.000 de tone de TNT. E circa 1.500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniție convențională existentă în Cobasna. Pentru ca acest scenariu să fie real, ar fi nevoie ca 1.500 de bombe convenționale, de 10 tone fiecare, să detoneze simultan în același loc. Acest lucru este imposibil din punct de vedere tehnic la Cobasna, având în vedere ce și în ce cantitate este păstrată acolo”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a calificat depozitul drept un risc „limitat și controlabil”, dar a respins ideea că acesta ar reprezenta o amenințare existențială pentru regiune.

„Vreau să fim clari. Raportul spune că depozitul de la Cobasna este un risc, dar limitat și controlabil. Nu e o amenințare existențială pentru regiune, așa cum a fost prezentat în mod repetat în scop geopolitic. Publicăm acest raport integral, cu toate anexele tehnice, hărțile și simulările folosite. Tocmai pentru ca oricine, jurnaliști, experți independenți, parteneri internaționali să poată verifica, la rândul său, concluziile noastre. Totuși, menționăm faptul că acest raport este unul public, respectiv o parte din informațiile folosite în procesul de analiză nu poate fi publicată, având în vedere nivelul de secretizare și sensibilitatea datelor. Raportul este disponibil de azi pe paginile oficiale ale ambelor instituții”, a declarat șeful SIS.

În final, Musteața a susținut că subiectul Cobasna a fost utilizat timp de peste 20 de ani drept instrument de presiune asupra Republicii Moldova și a reiterat solicitarea privind retragerea trupelor ruse din țară.

„Transparența este cel mai bun răspuns la dezinformare. Cobasna a fost, timp de peste 20 de ani, un instrument de presiune folosit împotriva Republicii Moldova. Răspunsul nostru nu este să ignorăm riscul, dar să-l explicăm corect, cu argumente verificabile. Federația Rusă trebuie să-și retragă trupele imediat, necondiționat și pașnic din Republica Moldova, pentru că prezența lor este nu doar ilegală, dar și nejustificată”, a declarat Alexandru Musteața.