Dunărea dă primele semne de revenire după săptămâni critice. Debitul începe să crească, dar rămâne de aproape trei ori sub media lunii august
Ploile căzute în bazinul superior al Dunării aduc primele vești mai bune pentru România, aflată în stare de alertă energetică din cauza nivelului extrem de scăzut al fluviului. După aproximativ două săptămâni de scădere, debitul la intrarea în țară a început să crească, însă rămâne mult sub valorile normale, iar efectele acestei reveniri vor ajunge cu întârziere în zona Centralei nucleare de la Cernavodă.
Potrivit datelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul Dunării la Baziaș a crescut de la 1.300 la 1.350 de metri cubi pe secundă. Valoarea rămâne însă de aproape trei ori mai mică decât media multianuală pentru luna august, de aproximativ 3.900 metri cubi pe secundă.
Creșterea este pusă de specialiști pe seama precipitațiilor recente, în special a celor înregistrate în Austria. Tendința ar urma să continue în următoarele zile, iar pentru 31 august hidrologii estimează un debit de aproximativ 1.600 metri cubi pe secundă la intrarea Dunării în România. După două zile la acest nivel, apele ar urma însă să revină pe o tendință descendentă.
Efectele creșterii nu vor fi resimțite imediat la Cernavodă. Specialiștii estimează că apa parcurge în aproximativ cinci zile distanța dintre intrarea în țară și zona centralei nucleare, unde continuă lucrările de dragare la bazinul de aspirație al pompelor de răcire.
România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după ce unul dintre reactoarele Centralei de la Cernavodă, cu o putere de 700 MW, a fost oprit pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării. Situația a afectat și producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier.
Nivelurile din această vară au coborât până la valori istorice. Pe 17 august, debitul la Porțile de Fier ajunsese la 1.350 metri cubi pe secundă, sub precedentul minim raportat în septembrie 2003, când fusese înregistrată o valoare de 1.474 metri cubi pe secundă. Centrala nucleară de la Cernavodă asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, motiv pentru care evoluția debitului Dunării rămâne esențială pentru sistemul energetic.
