Prezidențialele din România au stârnit mai multe discuții, legate atât de voturile diasporei, cât și, mai ales, de implicarea Rusiei în electorală și interesele acesteia ca să câștige un anumit candidat. Au fost aduse învinuiri din ambele tabere. Dar să le luăm pe rând.
Interferențele Rusiei în situația politică din R. Moldova de mult nu mai sunt o noutate. La sfârșitul anului trecut însă, atenția F. Ruse s-a concentrat asupra României, mai exact, asupra alegerilor prezidențiale. Deși propaganda rusă a încercat să fie subtilă, tangențele unor candidați cu Moscova au fost evidente prin declarațiile, vizitele, viziunile acestora, dar și prin falsurile răspândite pe rețelele de socializare, asociate cu anumite persoane din statul rus, scrie Ziarul de Gardă.
La fel ca în campania electorală din R. Moldova, care a avut câțiva candidați pro-ruși – o asigurare a Kremlinului că cel puțin unul dintre ei va trece în turul II, la prezidențialele din România, Rusia tot a mizat pe mai mulți candidați.
Printre aceștia, în opinia unora, ar fi fost senatoarea Diana Șoșoacă, care a dat interviuri presei afiliate Kremlinului, a făcut mai multe declarații în favoarea Moscovei și a vizitat de câteva ori Ambasada F. Ruse la București. Candidatura acesteia însă a fost respinsă de Biroul Electoral Central, fiind învinuită de „ură rasială”, „nerespectarea statutului partidelor și încălcarea Constituției”. Drept rezultat, Șoșoacă i s-a plâns lui Putin într-o scrisoare. Alte dovezi ale faptului că senatoarea ar avea anumite legături cu Rusia nu există.
