VIDEO | „Găgăuzia, permanent la câteva postări distanță de apocalipsă”. Mihai Isac: Înaintea alegerilor, propaganda transformă deciziile juridice în „atac”, „dictatură” și „românizare”
Alegerile regionale din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie, sunt însoțite de un val de mesaje care prezintă deciziile autorităților centrale drept tentative de lichidare a autonomiei. Declarația a fost făcută de analistul Mihai Isac, în cadrul emisiunii „Fake News Alert”, de la TVR Moldova. Acesta a vorbit despre narațiunile cu privire la organizarea scrutinului, modificarea legislației electorale, televiziunea publică regională și reforma administrației locale și afirmă că acestea sunt scoase din context pentru a alimenta teza unui presupus „atac” al Chișinăului asupra Găgăuziei. Hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie a declarat într-adevăr neconstituționale unele competențe electorale atribuite autorităților autonomiei, reafirmând totodată că autonomia Găgăuziei este garantată de Constituție. Alegerile pentru bașcan și Adunarea Populară sunt stabilite pentru 15 noiembrie.
„În regiunea locuită de comunitatea Găgăuză vin alegerile și odată cu ele a început și sezonul tradițional al catastrofelor de pe Telegram. Chișinăul atacă autonomia, fură alegerile, pune mâna pe televiziune și închide primăriile. Iar dacă mai rămân două minute până la final, apare inevitabil și România în peisaj. Practic, Găgăuzia este permanent la câteva postări distanță de apocalipsă. Unul dintre aceste basme spune că autoritățile centrale au schimbat regulile electorale pentru a controla scrutinul din autonomie. Numai că există un detaliu important, hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie. Curtea a declarat neconstituționale mai multe prevederi care ofereau autorităților de la Comrat competențe în domenii pe care Constituția și legislația națională le rezervă autorităților centrale. Printre acestea se numără și prevederi privind aprobarea componenței organului electoral de la Comrat. În același timp, Curtea a subminat explicit că autonomia Găgăuziei este garantată de Constituție. Ulterior, legislația electorală a fost modificată pentru a fi pusă în acord cu hotărârea Curții. Autonomia nu a dispărut, Găgăuzia nu a fost desființată, iar Comratul nu a fost mutat administrativ la Chișinău. Doar că titlul „Parlamentul ajustează legislația după hotărârea Curții Constituționale” nu produce prea multă adrenalină pe Telegram. „Chișinăul atacă Găgăuzia” sună mult mai spectaculos. Apoi vine următoarea acuzație. CEC ar fi stabilit de capul său alegerile pentru postul de guvernator pe 15 noiembrie. Doar că adunarea populară a examinat de trei ori subiectul fără să adopte o hotărâre privind data scrutinului. Iar codul electoral prevede că dacă adunarea populară nu stabilește data, în termenul prevăzut, intervine Comisia Electorală Centrală. Așa s-a ajuns la data de 15 noiembrie. Așadar, nu avem tancuri la Comrat. Avem un articol din codul electoral. Recunoaștem, mult mai puțin spectaculos”, a afirmat Mihai Isac.
Potrivit CEC, Adunarea Populară a examinat subiectul în trei ședințe, fără să stabilească data alegerilor, iar Comisia a intervenit ulterior în baza mecanismului prevăzut de Codul electoral. Analistul continuă cu narațiunile referitoare la televiziunea publică regională și reforma administrației locale, despre care spune că sunt prezentate drept noi dovezi ale unei presupuse lichidări a autonomiei.
„Urmează GRT, televiziunea publică regională. Și aici avem deja scenariul clasic. Chișinăul pune mâna pe televiziunea de la Comrat. În realitate sunt în discuție modificări ale legislației audio-vizuale, care vizează, printre altele, modul de organizare și funcționare a postului regional. Sunt schimbări care pot fi discutate, criticate, se pot cere și garanții suplimentare de independență. Dar una este o dezbatere despre guvernanța unui post public, și alta este să anunți că limba Găgăuză dispare, televiziunea este confiscată și autonomia este pe cale să fie lichidată. Apoi vine reforma administrației publice locale. Și ni se spune că ar fi un experiment conceput special pentru regiunea locuită de comunitatea Găgăuză. Problema este că reforma se desfășoară în toată Republica Moldova. Nu doar la Comrat, nu doar la Ceadîr-Lunga, nu doar în Găgăuzia. Motivul este simplu, majoritatea covârșitoare a primăriilor din Republica Moldova au populații foarte mici, iar multe dintre ele au probleme serioase de capacitate administrativă. Dar realitatea este plictisitoare. Formularea „vor să ne distrugă satele” are mai multă energie și apoi inevitabil intră în scenă România. Pentru că România are în aceste basme un talent extraordinar. Reușește să fie vinovată chiar și atunci când subiectul este reforma administrației publice locale din Republica Moldova. Alegeri? România. Televiziunea regională? România. Curtea Constituțională? Probabil tot România. Mai lipsește ca o conductă spartă la Comrat să fie prezentată drept primul pas spre Unire”, a adăugat analistul.
Isac descrie mecanismul prin care, în opinia sa, asemenea narațiuni sunt construite și distribuite în perioada electorală.
„Schema dezinformării este de fapt foarte simplu. Iei o decizie administrativă sau juridică, elimini contextul, adaugi cuvintele atac, lichidare, dictatură, românizare și pericol și o publici simultan pe mai multe canale. Apoi citezi faptul că toată lumea vorbește despre asta. Normal că vorbești tu, tocmai ați distribuit-o peste tot. Pe 15 noiembrie locuitorii Găgăuziei vor avea de ales un guvernator și reprezentanții în adunarea populară. Dar până atunci vor mai avea ceva de făcut. Să deosebească o problemă reală de o apocalipsă fabricată pe Telegram și TikTok. Pentru că în această campanie candidații concurează pentru voturi, iar propaganda rusă concurează cu realitatea. Și după cum vedem, propaganda are mult mai multă imaginație”, a conchis Mihai Isac.
