Guvernul cere declararea stării de urgență în energetică și sectorul hidrologic pentru 60 de zile

Guvernul a aprobat propunerea privind declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic la nivel național, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Executivul urmează să înainteze propunerea Parlamentului, invocând riscurile în creștere pentru sistemul energetic, apropierea sezonului rece și deficitul hidrologic sever.

Directorul general al Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a declarat că actualele stări de alertă din sectoarele energetic și hidrologic expiră pe 25 septembrie, însă factorii care au determinat instituirea acestora nu au dispărut.

„Stimați domnule prim-ministru, stimați membri ai Guvernului, vă prezint proiectul de hotărâre prin care Guvernul, în baza analizei indicatorilor de risc, propune Parlamentului declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic la nivel național pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Starea de alertă din energie și sectorul hidrologic instituite anterior expiră la 25 septembrie, însă riscurile care au determinat instituirea lor nu au dispărut, dar s-au amplificat pe fondul evoluțiilor regionale, al presiunilor asupra piețelor energetice și al agravării deficitului hidrologic”, a declarat Serghei Diaconu.

Potrivit acestuia, una dintre principalele vulnerabilități este necesarul mare de importuri de energie electrică în sezonul rece. Aproximativ 59% din energia electrică necesară în această iarnă ar urma să fie importată.

„Mai mult, intrăm în sezonul rece, când presiunea asupra sistemului energetic va crește. Situația este vulnerabilă. În această iarnă, aproximativ 59% din energia electrică necesară va trebui importată. În orele de vârf, avem nevoie de 440-450 MW din import. Acest necesar poate fi acoperit, însă doar aproximativ 360 MW reprezintă capacitatea garantată. Diferența este asigurată prin capacități suplimentare disponibile în regiune, pe care însă nu putem conta permanent și, respectiv, vom avea nevoie de intervenții rapide”, a spus Diaconu.

În cazul gazelor naturale, autoritățile susțin că peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat și că, în prezent, nu există un risc real de deficit. Problema ține însă de creșterea prețurilor pe piețele internaționale și de resursele financiare necesare pentru achiziții și completarea stocurilor obligatorii.

Totodată, Centrul Național de Management al Crizelor avertizează asupra unui deficit hidrologic sever pe Nistru și Prut. Nivelurile reduse ale apei ar putea afecta capacitatea de captare și, implicit, aprovizionarea populației cu apă potabilă.

„Energie și apa sunt direct conectate. Stațiile care captează, pompează și tratează apa au nevoie de energie electrică pentru a funcționa. În același timp, seceta reduce producția de energie hidroelectrică”, a explicat Serghei Diaconu.

Potrivit autorităților, starea de urgență ar urma să permită adoptarea rapidă a unor măsuri temporare pentru menținerea stocurilor și importurilor de energie și carburanți, protejarea consumatorilor casnici și a infrastructurii critice și asigurarea continuității alimentării cu apă și energie.

„Obiectivul este unul foarte simplu, să prevenim penuriile și întreruperile și să asigurăm că oamenii au energie, căldură, apă, carburanți, iar serviciile esențiale continuă să funcționeze”, a declarat Diaconu.

Guvernul a susținut proiectul, iar propunerea privind declararea stării de urgență urmează să fie examinată de Parlament.