EXCLUSIV Mai multă muncă, același câștig. Așa-zisa Transnistria elaborează o ”lege” care permite întreprinderilor să prelungească ziua de lucru cu 20%, fără a plăti timpul suplimentar ca ore peste program

În așa-zisa Transnistria se lucrează în prezent la una dintre cele mai sensibile modificări ale legislației muncii din ”istoria” acestei regiuni nerecunoscute de nimeni pe plan internațional. Pretinsul parlament de la Tiraspol a elaborat amendamente la închipuitul Cod al Muncii local. Așa-zișii legiuitori intenționează să permită întreprinderilor cu „ciclu continuu de producție” să prelungească programul de lucru al angajaților cu până la 20%, fără a plăti timpul suplimentar ca ore peste program.

Cine va fi afectat, câte persoane vor avea de suferit în urma acestei inițiative și care este „capcana” din spatele propunerii? Aflați din cele ce urmează.

Începând cu luna septembrie 2026, durata standard a săptămânii de lucru în așa-zisa Transnistria este limitată la 40 de ore. Munca prestată peste această limită este clasificată drept „ore suplimentare” și trebuie compensată de angajator la o rată de 1,5 ori salariul orar de bază pentru primele două ore suplimentare și de 2,0 ori pentru orice oră ulterioară. Cu alte cuvinte, pentru munca ce depășește opt ore pe zi, angajatul trebuie plătit la o rată de 1,5, respectiv 2,0 ori tariful standard. Această regulă se aplică și în cazul calculului cumulat al timpului de lucru, efectuat pe bază lunară sau anuală.

Zisele modificări propuse la pretinsul Cod al Muncii introduc bizarul și abuzatorul concept de „regim special al timpului de lucru”. Întreprinderile cu cicluri de producție continue sunt autorizate să se abată de la programul standard cu până la 20% pe parcursul perioadei de referință (fie că este vorba despre o lună, un trimestru sau chiar un an). Aceste ore suplimentare nu vor mai fi clasificate drept muncă peste program; în schimb, vor fi compensate la tariful standard prevăzut în contractul individual de muncă. În practică, acest lucru înseamnă adăugarea a 8 ore la săptămâna de lucru standard de 40 de ore, aceste ore suplimentare fiind plătite la tariful obișnuit, NU la o rată majorată specifică muncii peste program.

Așa-zișii ”deputați” de la Tiraspol recunosc deschis că, „în condițiile economice actuale, suplimentarea personalului pentru a respecta normele stabilite privind timpul de lucru este pur și simplu imposibilă în multe cazuri – în mare parte din cauza posturilor vacante neocupate” din regiune. Prin urmare, modificările aduse pretinsului Cod al Muncii vor permite întreprinderilor să „reducă costurile cu forța de muncă prin eliminarea necesității de a plăti o parte din timpul de lucru la tarifele pentru orele suplimentare”.

Autorii proiectului ”de lege” identifică în mod explicit principalele categorii de lucrători care vor fi afectate de aceste noi măsuri. Printre acestea se numără agenții de pază, pompierii, personalul medical, personalul de serviciu din departamentele de întreținere mecanică și energetică, precum și alți specialiști responsabili de asigurarea funcționării continue a întreprinderilor / fabricilor.

Câte persoane vor fi afectate negativ de această inițiativă?

Personal medical. Potrivit pretinsului Minister al Sănătății de la Tiraspol, sistemul de sănătate din așa-zisa Transnistria avea încadrați aproape 8.300 de angajați la începutul anului 2025. Un număr semnificativ dintre aceștia își desfășoară activitatea în unități cu spitalizare, în cadrul serviciilor de urgență medicală și în regim de gardă. Dintre aceștia, aproximativ 6.000 de persoane lucrează în regim de „serviciu continuu”; acest segment include medici de gardă, personal medical mediu și auxiliar, șoferi de ambulanță și personal tehnic din spitale.

Pompieri și ambulanțierii. Pretinsa Direcție de Protecție împotriva Incendiilor din cadrul pretinsei Direcții Principale pentru Situații de Urgență a așa-zisului Minister de Interne de la Tiraspol are un efectiv de aproximativ 700 de angajați. Dacă sunt incluse și unitățile de ambulanță, numărul total de personal din această categorie ajunge la aproximativ 900 de persoane. Oficial, întregul personal lucrează în regim de serviciu continuu.

Personalul de securitate / pază. Așa-zisul Serviciu de Stat de Securitate Extra-departamentală din cadrul pretinsului Minister de Interne asigură paza a aproximativ 2.500 de obiective din întreaga regiune. Această structură include, de asemenea, în mod oficial, pretinsele unități de securitate departamentale din cadrul fabricilor, depozitelor și al obiectivelor de infrastructură critică. În total, aproximativ 3.000 de persoane sunt angajate în sectorul de pază / securitate al așa-zisei Transnistria.

Personalul de întreținere mecanică și energetică aflat în serviciu, precum și angajații din industriile cu flux continuu. Această categorie include operatori de centrale electrice și de cazane, mecanici de întreținere și ingineri energeticieni din cadrul marilor unități industriale, precum și angajați ai furnizorilor de utilități (apă, gaze și telecomunicații). Potrivit pretinsului Minister al Dezvoltării Economice de la Tiraspol, la începutul anului 2025, în aceste sectoare activau aproximativ 5.000 de persoane.

Astfel, un total de aproape 15.000 de persoane ar putea fi afectate de noile reglementări ale pretinsului Cod al Muncii. Această cifră reprezintă aproape 12% din totalul forței de muncă din zisa economie transnistreană, conform datelor aceluiași pretins Minister al Dezvoltării Economice, care estimează populația ocupată a regiunii la 130.000 de persoane.

Cu toate acestea, închipuiții aleși locali au pregătit o capcană juridică pentru cei care nu se încadrează în categoriile enumerate explicit ca fiind vizate de această inițiativă. Textul face referire la segmentele cu activitate continuă – menționând drept exemple personalul de securitate, pompierii și personalul medical –, precum și la „alte tipuri de activități legate de asigurarea funcționării continue a organizației”.

Avertizăm că expresia „alte tipuri de activități” constituie capcana în acest caz. Aceasta va permite angajatorilor să interpreteze noua versiune a pretinsului Cod al Muncii într-o manieră care dezavantajează salariatul. Orice întreprindere care implică schimburi de noapte, rotații ale personalului de serviciu sau operațiuni desfășurate non-stop ar putea, teoretic, să încerce să se încadreze în acest regim – în special în sectoare precum producția, logistica, energia, lanțurile de retail cu unități deschise 24 de ore din 24 sau chiar marile companii de servicii.

Angajatorii vor putea crește numărul total de ore de lucru ale angajaților cu până la 20% fără a plăti ore suplimentare, evitând astfel necesitatea de a angaja personal suplimentar. Având în vedere deficitul cronic de forță de muncă din așa-zisa Transnistria, multe întreprinderi vor avea un stimulent puternic să interpreteze cât mai larg conceptele de „producție continuă” și „alte tipuri de activități”. Cu cât lista profesiilor supuse acestui regim special este mai extinsă, cu atât mai mari vor fi economiile pentru angajator.

Anterior, dacă un angajat lucra cu 15–20% peste programul standard de opt ore din diverse motive, primea o remunerație suplimentară pentru acele ore peste program, calculată cu un coeficient mediu de 1,6–1,8. Conform noilor reguli, această muncă suplimentară va fi compensată la o rată standard (coeficient de 1,0). Prin urmare, angajații ajung să lucreze mai multe ore, dar să câștige mai puțin.

De menționat este faptul că plata pentru aceste ore suplimentare reprezenta tocmai factorul care îi motiva pe majoritatea angajaților din ”sectorul public” să rămână la locurile de muncă. Pentru un lucrător din sistemul regional de sănătate care muncește în regim de „ciclu continuu”, plata pentru orele suplimentare se situează, în medie, între 1.200 și 1.500 de ruble locale pe lună (între 63 și 78 euro).

Totuși, pe fondul crizei economice severe, care se adâncește de la o lună la alta, politrucii separatiști au decis că bugetul nu mai poate susține aceste suplimente, privând astfel angajații de posibilitatea de a câștiga mai mult. Pentru o forță de muncă de 15.000 de persoane, economiile bugetare rezultate s-ar putea ridica la zeci de milioane de ruble transnistrene per lună – și la sute de milioane anual. Autorii ”proiectului de lege” menționează explicit această economie bugetară drept unul dintre obiectivele inițiativei.

„Totodată, se preconizează că întreprinderile vor înregistra o reducere a costurilor cu forța de muncă prin eliminarea necesității de a plăti o parte din timpul de lucru la tarifele aferente orelor suplimentare”, se precizează deschis în expunerea de motive a pretinsului proiect ”de lege”.

De câțiva ani, în așa-zisa Transnistria se recunoaște fățiș că bugetul este extrem de insuficient pentru a acoperi nevoile regiunii. În aceste condiții, creșterea volumului de muncă fără o remunerare corespunzătoare a devenit una dintre cele mai comode metode de reducere a cheltuielilor într-un buget marcat de deficit.

Totodată, caracterul vag al unor termeni precum „program de lucru continuu” și „alte activități legate de asigurarea funcționării neîntrerupte a organizației” oferă angajatorilor o marjă considerabilă de manevră în gestionarea timpului de lucru al angajaților.

Supravegherea respectării efective a perioadelor de odihnă și a condițiilor de muncă în regiunea nerecunoscută revine, în mod tradițional, pretinsei procuraturi, care preferă să închidă ochii în fața încălcărilor drepturilor angajaților din zisul ”sector public”.

În esență, modificările propuse transferă o parte din poverile economice ale așa-zisei Transnistrii chiar asupra persoanelor care îi asigură existența cotidiană: personalul medical, agenții de pază, pompierii și lucrătorii din infrastructura critică. Iar toate acestea se realizează într-o manieră pe deplin ”legală” și conformă cu ”legea”.