Programul Mureșan și Republica Moldova sau cum promisiunile nu țin loc de finanțare
Propunerea de program de guvernare pentru 2026-2028 include Republica Moldova în agenda integrării europene, a interconectărilor energetice și a cooperării de securitate. Întrebarea pentru București este ce rezultate pot fi urmărite până la sfârșitul mandatului, dacă Mureșan va trece testul Parlamentului de la București. Programul cuprinde obiective politice, proiecte nominalizate și angajamente generale, fără să ofere pentru fiecare intervenție destinată Republicii Moldova aceeași combinație de buget, responsabil și termen.
Un exemplu este deschiderea tuturor grupurilor de capitole de negociere cu Uniunea Europeană în 2026. Ținta apare explicit în program pentru Republica Moldova, dar și pentru Ucraina, fără a ține seama de evoluțiile negative pe axa Budapesta-Kiev. Având în vedere că suntem deja în ultimele luni ale anului, acest obiectiv ambițios pare destul de greu de îndeplinit. pentru îndeplinirea obiectivului.
Conform procedurilor explicate de Consiliul UE, negocierile sunt interguvernamentale, iar deciziile privind extinderea se iau, în general, prin unanimitate. România participă la aceste decizii, dar nu le poate adopta singură. Prin urmare, promisiunea trebuie văzută drept un obiectiv al diplomației românești, dar nu ca rezultat aflat exclusiv la dispoziția guvernului. Deschiderea capitolelor nu înseamnă încheierea negocierilor și nici aderare. Aceste proces presupune îndeplinirea condițiilor, aprobarea tratatului și ratificarea lui.
Gambit energetic
În energie, documentul folosește două verbe diferite, precum finalizarea liniei Suceava-Bălți și pregătirea interconexiunii Gutinaș-Strășeni. Ministerul Energiei de la Chișinău a anunțat, la 26 iunie 2026, semnarea contractului pentru proiectarea, furnizarea echipamentelor și construcția componentei moldovenești a liniei Bălți-Suceava. Contractul are valoarea de 17,5 milioane de euro și o perioadă de implementare de 24 de luni.
Evaluarea execuției pornește, așadar, de la contractele și lucrările existente, nu doar de la includerea proiectului într-un nou program. Pentru Suceava-Bălți, întrebările sunt legate de respectarea etapelor contractuale și de corelarea lucrărilor necesare pe cele două maluri ale Prutului.
Pentru Gutinaș-Strășeni, programul nu precizează concret amploarea pregătirilor. Capitolul Transporturi conține propriul avertisment financiar. Autorii indică aproximativ 300 de miliarde de lei rămase de executat în proiectele aflate în lucru, raportate la un buget anual de investiții de circa 30 de miliarde. Sunt cifrele prezentate de program pentru întregul portofoliu, nu pentru legăturile cu Republica Moldova. Ele explică de ce documentul prevede prioritizare, eșalonare și finalizare pe etape.
Autostrada Unirii, A8, apare între priorități. Același pasaj precizează că includerea unui proiect pe listă nu reprezintă decizie de finanțare. Pentru relația cu Chișinăul, diferența este concretă, iar prioritatea declarată nu stabilește singură ce tronsoane primesc bani anual și când devin utilizabile. Aceste răspunsuri depind de programarea investițiilor și de contractele aferente, probleme care depind de voința politică.
Angajamentul privind podurile noi peste Prut nu este însoțit, în pasajul dedicat, de amplasamente, bugete individuale și date de finalizare. Nu rezultă de aici că proiectele nu există, ci că această prevedere nu permite verificarea fiecărui pod promis.
Programul stabilește, de asemenea, că niciun contract de lucrări nu trebuie semnat fără finanțare pe întreaga durată. Aplicată proiectelor transfrontaliere, regula condiționează trecerea de la intenție la execuție. Lista priorităților, sursa identificată, finanțarea aprobată și plata lucrărilor sunt etape separate. Confundarea lor produce o imagine inexactă asupra infrastructurii care poate fi efectiv livrată, putând naște speranțe deșarte.
Securitatea și rezultatele
În domeniul apărării, programul afirmă negru pe alb că securitatea, stabilitatea și prosperitatea Republicii Moldova sunt esențiale pentru România. Prevede continuarea sprijinului pentru Chișinău și coordonarea infrastructurii de transport, energie și date. Aceste rânduri nu individualizează însă un pachet pentru Republica Moldova prin valoare financiară, echipamente și calendar de livrare.
Aceeași distincție se aplică fondurilor pentru extinderea UE. Programul urmărește resurse garantate în bugetul european 2028–2034, fără să nominalizeze o alocare pentru Republica Moldova. În educație, bursele și facilitățile pentru românii de pretutindeni sunt măsuri generale, iar textul nu arată clar cât de mare este numărul beneficiarilor din Republica Moldova și impactul real al măsurilor pe ambele maluri ale Prutului.
Ce finanțează direct România, ce negociază împreună cu partenerii și ce preia din proiectele deja începute? Răspunsurile nu pot fi înlocuite de numărul mențiunilor despre Chișinău. Pentru fiecare obiectiv, verificarea presupune compararea angajamentului cu bugetul aprobat, contractul, termenul și stadiul execuției. În cazul diplomației, presupune identificarea demersurilor românești și a deciziilor colective obținute. Acesta este nivelul la care poate fi urmărită realizarea propunerilor, fără a transforma intențiile în rezultate înaintea executării lor.
