Fosta ministră a sănătății, Ala Nemerenco avertizează: Liberalizarea prețurilor la medicamentele OTC riscă să scumpească tratamentele de bază și să afecteze farmaciile mici
Fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, critică o inițiativă legislativă care prevede liberalizarea prețurilor pentru medicamentele eliberate fără rețetă (OTC). Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, Nemerenco susține că eliminarea controlului de stat asupra acestor prețuri ar putea duce la majorarea prețurilor pentru unele medicamente și ar afecta în special categoriile vulnerabile. Fosta ministră avertizează, de asemenea, asupra riscului ca măsura să favorizeze marile lanțuri de farmacii în detrimentul celor independente.
„Am promis că voi reveni cu o analiză asupra prețurilor la medicamente. Recomand să citească chiar și cei sănătoși care intră odată în 5 ani într-o farmacie pentru un paracetamol. Vă va afecta la următoarea intrare și pe Dvs.”, a scris Nemerenco.
Potrivit fostei ministre, aprobarea și înregistrarea prețurilor la medicamente sunt gestionate de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), în baza Hotărârii Guvernului nr. 295/2023.
Nemerenco enumeră printre regulile actuale faptul că prețul aprobat este valabil un an, cu posibilitatea extinderii până la trei ani prin negociere directă, iar creșterea anuală este permisă în limita a 15%. De asemenea, potrivit acesteia, prețurile din farmacii sunt limitate prin norme privind adaosurile, iar prețul medicamentelor generice este plafonat la cel mult 75% din prețul medicamentului original.
Fosta ministră afirmă că Ministerul Sănătății propune un proiect de lege prin care prețurile pentru medicamentele OTC ar urma să fie liberalizate. Potrivit acesteia, medicamentele eliberate fără rețetă reprezintă aproximativ 35-40% din volumul vânzărilor de pe piața farmaceutică din Republica Moldova.
În analiza sa, Nemerenco compară situația din Republica Moldova cu cea din mai multe state.
„Pentru început, cum este în alte țări?”, întreabă fosta ministră.
Nemerenco menționează Finlanda, Belgia, Luxemburg, Bulgaria, Letonia și Lituania printre țările în care există mecanisme de reglementare sau control al prețurilor la medicamente. În același timp, ea afirmă că prețurile sunt liberalizate în România, Germania, SUA, Olanda, Marea Britanie, Suedia și Norvegia.
Fosta ministră oferă drept exemplu Franța, unde, susține ea, prețul aceluiași medicament, precum ibuprofenul, paracetamolul sau unele pastile pentru gât, poate varia semnificativ de la o farmacie la alta, în funcție de localizare sau de apartenența farmaciei la un anumit lanț.
Nemerenco face referire și la Ungaria, unde prețurile pentru medicamentele OTC sunt libere, dar unde, potrivit acesteia, autoritățile au ajuns la un acord cu producătorii și distribuitorii pentru înghețarea prețurilor la 34 de medicamente OTC populare.
În opinia fostei ministre, reglementarea prețurilor de către stat are mai multe avantaje, inclusiv menținerea unor prețuri mai stabile, controlul legal al marjelor și stimularea concurenței prin calitatea serviciilor și diversitatea stocurilor.
În schimb, Nemerenco enumeră mai multe riscuri pe care le asociază liberalizării prețurilor.
Printre acestea se numără posibilitatea majorării prețurilor la medicamentele foarte solicitate, creșterea poverii financiare pentru pacienți și reducerea accesibilității la tratamente pentru pensionari, pacienții cu boli cronice și persoanele cu venituri mici.
„Cel mai direct impact este majorarea necontrolată a prețurilor la raft pentru medicamentele extrem de solicitate (așa ca analgezicele, antipireticele sau antiinflamatoarele)”, susține Nemerenco.
Fosta ministră avertizează și asupra riscului unor diferențe mai mari de preț între farmaciile din mediul urban și cele din zonele rurale, unde costurile logistice sunt mai mari, iar concurența este redusă.
Un alt risc invocat de Nemerenco este concentrarea pieței farmaceutice în mâinile marilor rețele. Potrivit acesteia, farmaciile mici și independente ar putea fi afectate, iar piața ar putea ajunge să fie dominată de un număr redus de operatori.
Nemerenco susține, de asemenea, că liberalizarea ar putea determina producătorii și farmaciile să promoveze mai intens medicamentele mai scumpe sau anumite branduri, în detrimentul medicamentelor generice mai ieftine.
„Liberalizarea permite marilor rețele de farmacii să negocieze reduceri de preț masive cu producătorii și să manipuleze prețurile în mod agresiv pentru a elimina concurența, care poate duce la falimentul farmaciilor independente mici (în special a celor de cartier sau din sate) și la o concentrare periculoasă a pieței (oligopol)”, a precizat fosta ministră a Sănătății.
Totodată, fosta ministră admite că, teoretic, eliminarea plafoanelor ar putea încuraja intrarea mai multor branduri pe piață și, pe termen lung, ar putea contribui la reducerea prețurilor prin concurență. Ea consideră însă că acest scenariu este puțin probabil în cazul Republicii Moldova, din cauza dimensiunii reduse a pieței.
„Teoretic, eliminarea plafoanelor poate încuraja intrarea mai multor branduri pe piață, ceea ce tot teoretic, pe termen lung, ar trebui să stabilizeze sau chiar să reducă prețurile prin competiție directă, dar aceasta e puțin probabil și nevalabil pentru o țară cu un număr mic de populație, neatractivă pentru companii renumite, care nu poate asigura vânzări mari, și nici venituri mari”, a declarat Nemerenco.
La final, Ala Nemerenco se adresează politicienilor și îi întreabă dacă își asumă riscurile pe care le-ar presupune liberalizarea prețurilor la medicamentele OTC.
„Stimați politicieni, vă asumați cu bună credință aceste riscuri și povara pusă iar pe populație, în special vulnerabile, acum când avem și așa a trece pron multe?”, a scris fosta ministră.
