Sprijinul militar al Norvegiei pentru Republica Moldova, ținta unei campanii de manipulare. StratCom: Parteneriatele de apărare sunt prezentate drept „o cale către război”
Decizia Norvegiei de a permite livrarea directă de echipamente de apărare către Republica Moldova este exploatată pe canale anonime de Telegram pentru a alimenta teama de război și a compromite modernizarea capacităților de apărare ale țării. Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (StratCom) avertizează că sprijinul oferit de Oslo este scos din context și prezentat drept o amenințare la adresa securității, iar scopul acestor mesaje e diminuarea încrederii populației în cooperarea Republicii Moldova cu partenerii săi externi.
La sfârșitul lunii septembrie, Guvernul norvegian a decis să permită exportul de materiale de apărare către Republica Moldova. Astfel, producătorii din Norvegia vor putea, în premieră, să livreze direct asemenea echipamente autorităților de la Chișinău.
Anterior, sprijinul de acest tip ajungea în Republica Moldova prin intermediul programului destinat Ucrainei. Oslo și-a argumentat noua abordare prin necesitatea consolidării capacităților de apărare ale țării în contextul amenințărilor hibride generate de Rusia.
„Decizia Norvegiei de a-și extinde susținerea de la domeniul umanitar și financiar la cel al apărării reflectă rolul crescând al Republicii Moldova ca partener de securitate, de-a lungul celor 1.222 de kilometri de frontieră de stat cu Ucraina”, constată StratCom.
În paralel, experții LetsData au analizat mesajele răspândite pe Telegram și au identificat patru tehnici de manipulare utilizate pentru a minimaliza riscurile de securitate și pentru a prezenta consolidarea apărării drept o amenințare.
Prima este răsturnarea responsabilității, prin care agresorul încearcă să transfere vina asupra țintei, să-și justifice propriile acțiuni și să distragă atenția de la responsabilitatea reală.
O altă metodă este scoaterea din context. Afirmații care pot fi reale sunt prezentate fără informațiile necesare pentru înțelegerea lor, astfel încât publicul să ajungă la o concluzie falsă sau distorsionată.
Experții indică și manipularea algoritmică de tip „reverse pipeline”, prin care narațiunile false sau marginale sunt amplificate în mediul online, preluate ulterior de propagandiști și formatori de opinie, iar în final pot ajunge să fie invocate inclusiv de politicieni.
A patra tehnică este „ancora de frică”, prin care mesajele manipulatorii sunt asociate unor temeri deja existente în societate pentru a influența opiniile și comportamentul publicului.
Potrivit StratCom, agresorul aplică aceste tehnici de promovare a falsurilor „pentru a delegitima parteneriatele de apărare ale țării și pentru a menține scăzut sprijinul popular pentru modernizarea armatei”, astfel încât aceasta „să rămână slab pregătită în scenariul în care apărarea ar deveni necesară”.
Decizia Guvernului de la Oslo deschide posibilitatea exportului către Republica Moldova al materialelor de apărare din categoriile A și B. Aici sunt incluse arme și mijloace directe de distrugere, precum arme de foc, sisteme de artilerie, rachete, torpile, mine, bombe și muniții, dar și echipamente destinate exclusiv uzului militar, vehicule, radare, sisteme de ochire, echipamente de comunicații criptate, simulatoare de zbor sau software militar.
Măsura acoperă, de asemenea, serviciile și instruirea aferente, activitățile de intermediere și transferurile de tehnologie.
Aceasta nu înseamnă însă că echipamentele vor fi livrate automat. Fiecare solicitare de export va fi examinată separat și va trebui să respecte cerințele sistemului norvegian de control al exporturilor. Companiile vor solicita licențe de la Direcția pentru Controlul Exporturilor și Sancțiuni (DEKSA), iar materialele vor putea fi livrate exclusiv autorităților Republicii Moldova, în calitate de utilizator final.
În perioada 2022-2026, sprijinul acordat de Norvegia Republicii Moldova este estimat la aproximativ 2,5 miliarde de coroane norvegiene, echivalentul a circa 4,68 miliarde de lei. Fondurile au fost acordate prin programul Nansen destinat Ucrainei și au vizat, între altele, securitatea energetică, educația, buna guvernare și reformele, societatea civilă și presa independentă, combaterea dezinformării și asistența umanitară pentru refugiații ucraineni
