EXCLUSIV Pe muchia prăpastiei. Cum încearcă așa-zisa Transnistria să supraviețuiască: reduceri peste tot, mai puțin la salariile FSB-iștilor și ale politrucilor separatiști
Pretinsul guvern al așa-zisei Transnistrii reduce din nou cheltuielile bugetului local. Regiunea se apropie de sfârșitul anului fiscal confruntându-se cu un deficit financiar sever. Bugetul local nu dispune de fonduri suficiente pentru a asigura plata constantă a salariilor profesorilor, medicilor, funcționarilor publici și personalului din domeniul securității (inclusiv salariile FSB-ului transnistrean).
Ce cheltuieli ale bugetului local au tăiat separatiștii de această dată și cum va afecta acest lucru viața oamenilor de rând? Aflați din cele ce urmează.
La sfârșitul lunii septembrie, guvernul-fantomă al regiunii nerecunoscute de nimeni a revizuit din nou bugetul local. În ”documentele oficiale”, această măsură este descrisă drept o „ajustare efectuată având în vedere situația dificilă din plan socio-economic și al politicii externe”. În practică, însă, este pur și simplu o nouă încercare de a acoperi deficitele de lichidități prin utilizarea fondurilor rămase în buget.
Aproape toate categoriile de cheltuieli „neesențiale” – adică cele care nu vizează sprijinul social pentru grupurile vulnerabile ale populației – au fost vizate de aceste noi reduceri. Printre acestea s-au numărat întreținerea autoturismelor ”oficiale”, achiziția de echipamente, precum și reparațiile curente și capitale ale așa-ziselor ”clădiri administrative”. Cheltuielile aferente acestor categorii au fost reduse cu un total de 34,6 milioane de ruble (1,84 milioane de euro).
Încă 18,1 milioane de ruble (952.000 euro) au fost disponibilizate prin economii realizate în cadrul organismelor pretins ”guvernamentale” – mai exact, de către principalii ziși administratori ai fondurilor bugetare (pretinse ministere și agenții). Este vorba despre fonduri care fuseseră alocate pentru funcționarea acestor închipuite instituții, dar care nu au fost efectiv cheltuite.
S-a propus reducerea cu 50% a bugetului pretinsului „Fond Republican pentru Protecția Mediului”, urmând ca și fondurile teritoriale de mediu să fie diminuate în aceeași proporție. Conform ”legii” privind „bugetul republican pentru anul 2026”, bugetul fondului fusese aprobat la valoarea de 6.732.400 de ruble (354.000 euro). Aceasta înseamnă că pretinsele autorități ale regiunii nerecunoscute vor economisi încă aproximativ 3,4 milioane de ruble (177.000 euro).
Începând cu luna octombrie, bugetele locale ale orașelor și așa-ziselor raioane au fost obligate să reducă „alte cheltuieli” cu 12%. De asemenea, se reduc și alte cheltuieli locale cu destinație specifică, pentru a redirecționa fondurile către salariile din pretinsul ”sector public”. Subvențiile acordate orașelor și ziselor raioane de la „bugetul republican” se vor diminua cu 100,7 milioane de ruble (aproximativ 5,2 milioane euro) începând din octombrie.
Finalmente, în urma unor noi reduceri bugetare, așa-zisa administrație locală a reușit să mobilizeze aproximativ 160 de milioane de ruble transnistrene (circa 8,4 milioane euro). Aceste fonduri sunt destinate plății salariilor angajaților din ”sectorul public” din regiune. De remarcat este faptul că, pe parcursul anului 2025, aproximativ 580 de milioane de ruble locale (30,5 milioane euro) au fost redirecționate către plata salariilor exclusiv din fondurile cu destinație specifică ale regiunii – fonduri destinate inițial reparațiilor drumurilor, infrastructurii sociale și dezvoltării mediului de afaceri.
Până la sfârșitul anului 2025, aproape 58% din totalul cheltuielilor bugetare locale au fost direcționate specific către salarii. ”Administrația” separatistă are nevoie de aproximativ 300 de milioane de ruble transnistrene lunar pentru a achita salariile angajaților din sectorul public, ale personalului de securitate (inclusiv ale FSB-ului transnistrean și ale clonei sale tiraspoleze) și ale propagandiștilor de casă prezentanți public drept ”jurnaliști”. În plus, plățile pensiilor către pensionarii locali și foștii membri ai ziselor forțe de securitate reprezintă circa 34% din cheltuielile bugetului local.
Totodată, orice întârziere în plata salariilor sau a pensiilor duce imediat și inevitabil la creșterea tensiunilor sociale. Prin urmare, pretinsele autorități continuă să caute fonduri oriunde mai pot fi găsite: în inițiativele de mediu, în sprijinul acordat mediului de afaceri și în lucrările de reparații a infrastructurii. Până la sfârșitul anului 2025, doar 8% din bugetul local total mai rămâne alocat pentru „dezvoltarea” regională. În termeni monetari, această sumă se ridică la aproximativ 210 milioane de ruble transnistrene (aproximativ 11 milioane euro).
Pentru angajații din ”sectorul public” al regiunii, această nouă realocare a fondurilor reprezintă o veste bună; cel mai probabil, aceștia își vor primi salariile integrale pentru activitatea desfășurată în luna septembrie. Însă, în ce măsură vor afecta aceste măsuri de reducere a cheltuielilor viața locuitorilor de rând?
Fonduri pentru protecția mediului. Eliminarea deșeurilor, salubrizarea depozitelor neautorizate de gunoaie, ecologizarea cursurilor și bazinelor de apă, precum și alte inițiative „verzi” depind de fondurile destinate mediului. Atunci când fondurile ”republicane” și regionale de mediu sunt reduse cu 50%, aceste activități sunt restrânse. Grămezile de gunoi de la periferia orașelor și satelor cresc mai repede decât pot fi eliminate. Anul trecut, o parte din fondurile de mediu fusese deja redirecționată pentru plata salariilor, iar regiunea s-a confruntat cu o criză a gestionării gunoaielor. În prezent, această practică devine sistemică.
Renovări majore ale clădirilor și achiziții de echipamente. Reparațiile clădirilor și achiziția de echipamente sunt amânate din nou în acest an. Pentru clinicile ambulatorii și școli, acest lucru înseamnă că personalul și vizitatorii vor fi nevoiți să suporte, încă un an, ferestre vechi, acoperișuri care se infiltrează și mobilier uzat.
Subvențiile acordate orașelor și districtelor, coroborate cu o reducere obligatorie de 12% a cheltuielilor, înseamnă că pretinsele administrații locale au pierdut un sprijin financiar semnificativ din partea bugetului central. Mai mult, acestea au fost obligate să își reducă cheltuielile cu încă 12%. Iluminatul stradal, repararea gropilor din carosabil, salubrizarea străzilor, întreținerea parcurilor, deszăpezirea și reparațiile minore la locurile de joacă – toate aceste servicii vor fi acum supuse măsurilor stricte de austeritate impuse de închipuitele ”autorități centrale”.
Pentru a ilustra criza economică din regiune: a fost alocată o sumă totală de 982.000 de ruble transnistrene (51.000 euro) pentru pregătirile de iarnă – această sumă este pentru ”întreaga” regiune. Din aceste fonduri, pretinsele autorități locale trebuie să achiziționeze materiale antiderapante, piese de schimb pentru utilaje și combustibil pentru vehiculele de deszăpezire.
Începând cu anul 2025, regiunea nerecunoscută de nimeni funcționează sub un regim de „optimizare” continuă. Toate fondurile care ar putea fi direcționate către dezvoltare – sau chiar doar către întreținerea infrastructurii – sunt consumate sistematic, pur și simplu, de necesitatea achitării salariilor și a pensiilor.
Așa-zisa Transnistrie, practic, se consumă pe sine însăși. Toate fondurile destinate reparațiilor de drumuri, școlilor, spitalelor, măsurilor de protecție a mediului și chiar pregătirilor elementare pentru iarnă sunt tratate ca simple bunuri de consum. Alocarea a doar 8% din buget pentru „dezvoltare” constituie o recunoaștere a faptului că așa-zisa Transnistria nu mai cunoaște nicio formă de dezvoltare – și nici nu se preconizează vreuna în viitorul previzibil. Asta-i ”lumea rusă”.
Între timp, separatiștii au început deja elaborarea bugetului pentru anul viitor. Finalizarea acestui document financiar esențial este programată pentru data de 1 decembrie. Informațiile indică faptul că, în calcule, sunt luate în considerare toate obligațiile curente privind plata salariilor și a prestațiilor sociale, ceea ce va duce, inevitabil, la noi reduceri în alte categorii de cheltuieli. Astfel, practica realocării fondurilor pentru acoperirea salariilor și a pensiilor se consolidează ca o abordare sistemică și cronicizată, și nu ca o măsură temporară.
Un astfel de regim de supraviețuire nu poate dura la nesfârșit. Fiecare nouă rundă de reduceri accelerează degradarea infrastructurii sociale și tehnice, totodată amplificând tensiunile sociale. Mai devreme sau mai târziu, rezervele se vor epuiza. În acel moment, separatiștii Rusiei vor înceta să-și mai facă griji cu privire la modul în care să se descurce de la o zi la alta până la următoarea „ajustare” bugetară și vor începe să se întrebe cât mai poate rezista un sistem care a încetat de mult să investească în propriul său viitor.
