Războiul lui Putin nu vine doar pe șenile. Dronele ajunse în România și Republica Moldova arată cât de diferit pot reacționa cele două state la războiul Rusiei. Analiză comparativă

Dronele ajunse în România și Republica Moldova arată cât de diferit pot reacționa cele două state la războiul Rusiei. Dar inventarele adăposturilor dezvăluie probleme comune în protecția civililor.

O dronă a pătruns joi dimineață în spațiul aerian românesc, în apropiere de Sulina. Avioane de luptă spaniole și românești au fost ridicate de la sol în cursul nopții, iar locuitorii din zone ale județului Tulcea au primit avertizări prin RO-Alert.

Potrivit Ministerului român al Apărării, drona a fost detectată la ora 01:34, deasupra apelor teritoriale, unde a rămas aproximativ un minut. Două avioane F-18 spaniole fuseseră mobilizate după identificarea unor ținte aeriene în apropierea Insulei Șerpilor. Ulterior, au decolat și două F-16 românești. Mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 04:57, după semnalarea altor ținte.

În Marea Neagră, două nave comerciale fuseseră afectate de incendii. Potrivit Autorității Navale Române, 5 dintre cei 12 marinari aflați la bordul navei Wine Trader fuseseră salvați, iar 7 erau dați dispăruți, conform bilanțului din 15 octombrie. Echipajul navei YARA J era în siguranță.

Președintele Nicușor Dan a declarat că ambele nave au fost lovite de drone, fără să precizeze proveniența lor. O sursă militară NATO citată de Reuters le-a atribuit Rusiei. Autoritățile române continuau să investigheze împrejurările incidentelor.

România a putut mobiliza avioane de luptă și avertiza populația.

Însă, datele despre adăposturile de protecție civilă arată o problemă diferită. Din cele 6.118 spații înregistrate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în iunie, numai 934 erau clasificate drept funcționale, potrivit unei analize realizate de ConstructiiBuncare.ro pe baza registrului oficial. Capacitatea lor însumată era de 117.253 de persoane, aproximativ 0,6% din populația rezidentă.

Republica Moldova a înregistrat repetate încălcări ale spațiului aerian de la începutul invaziei rusești în Ucraina. Nu beneficiază de garanțiile NATO. Sistemul său național de avertizare prin telefon, MD-ALERT, este programat să devină operațional în 2027. Potrivit raportului IGSU pentru 2025, dintre cele 754 de adăposturi specializate, numai 83 erau clasificate drept pregătite.

Cele două țări au mijloace militare foarte diferite. Pe de altă parte, inventarele protecției civile arată lipsuri de ambele părți ale Prutului.

Ce poate afla Moscova

Claudiu Degeratu, fost director general pentru politica de apărare și planificare în Ministerul Apărării din România, a explicat pentru acest articol că incursiunile aeriene pot oferi Rusiei informații despre reacția autorităților române, chiar și atunci când aparatele nu au fost trimise deliberat pentru recunoaștere.

Comunicatele oficiale precizează când a fost detectată o dronă, când au decolat avioanele și când a fost avertizată populația. Comparate, aceste informații pot ajuta Moscova să estimeze timpii de reacție.

„Părerea mea este că nu sunt toate testări intenționate”, spune Degeratu.

Unele drone pot fi avariate în timpul atacurilor asupra Ucrainei și pot ieși de pe traiectorie. Alte incursiuni pot fi deliberate. Stabilirea intenției cere mai mult decât reconstituirea traseului unui aparat.

Degeratu distinge între observarea capacităților militare ale NATO și testarea coeziunii politice a Alianței.

„A testat militar, operațional, anumite aspecte. Nu a testat NATO ca alianță la nivelul coeziunii decizionale.”

Articolul 4 al Tratatului NATO permite consultări atunci când un aliat consideră că securitatea sa este amenințată. Articolul 5 privește apărarea colectivă în cazul unui atac armat. O incursiune aeriană nu declanșează automat niciunul dintre aceste mecanisme.

Degeratu consideră că incidentele ambigue pot crea dificultăți politice serioase. În cazul unui atac cibernetic sau al unei provocări militare limitate, aliații trebuie să decidă cum reacționează, uneori înainte ca responsabilitatea să fie stabilită cu certitudine.

Incidentele din apropierea Sulinei au ajuns joi pe agenda NATO. După o întâlnire la Bruxelles cu secretarul general Mark Rutte și premierul Bulgariei, Rumen Radev, Nicușor Dan a anunțat că situația din Marea Neagră va face obiectul unei sesiuni dedicate a Consiliului Nord-Atlantic.

Președintele român a cerut echipamente adaptate amenințărilor maritime. Reuniunea anunțată nu reprezintă, prin ea însăși, invocarea Articolului 4.

Câtă protecție există la sol

Potrivit unui sondaj INSCOP realizat între 28 ianuarie și 6 februarie 2026, 83,1% dintre respondenții români considerau țara pregătită în mică sau foarte mică măsură, ori deloc, pentru un atac rusesc. Aproape trei sferturi susțineau creșterea bugetului apărării.

Sondajul reflectă percepțiile publicului, nu capacitatea efectivă a armatei.

Din cele 6.118 adăposturi înregistrate în România, 2.881 erau parțial funcționale și 2.271 nefuncționale. Pentru alte 32, starea nu era precizată. Registrul include adăposturi publice și private. Alte spații pot servi drept refugiu temporar, dar nu oferă neapărat protecția unui adăpost special amenajat.

În Republica Moldova, 267 dintre cele 754 de adăposturi specializate erau pregătite parțial, 309 nepregătite, iar pentru 95 starea nu era cunoscută. Cele pregătite și parțial pregătite aveau împreună o capacitate de 83.084 de persoane.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a inventariat separat peste 610.000 de construcții simple de protecție, printre care subsoluri și beciuri. Capacitatea lor teoretică este de aproximativ 2,6 milioane de persoane, dar multe necesită adaptări înainte de a putea fi folosite în siguranță.

În unele localități lipsesc atât spațiile corespunzătoare, cât și banii pentru amenajarea lor. Primarul orașului Ștefan Vodă, Vladislav Cociu, a declarat pentru Teleradio-Moldova că singurul spațiu public care ar putea servi drept adăpost este cel de la Școala de Arte. Primăria nu are fonduri bugetate pentru amenajarea unor adăposturi.

La Ocnița, primarul Victor Artamaniuc a declarat că majoritatea adăposturilor sunt într-o stare necorespunzătoare. El consideră că repararea lor depinde de discutarea problemei la nivel guvernamental și de alocarea fondurilor necesare.

Guvernul de la Chișinău a lansat programul național „Moldova Pregătită”, prevăzut pentru trei ani. Centrul Național de Management al Crizelor desfășoară consultări publice pentru elaborarea unui ghid destinat primelor 72 de ore ale unei situații de criză. O campanie națională de informare este programată pentru noiembrie.

Sistemul MD-ALERT, programat pentru 2027, ar urma să transmită avertizări direct pe telefoanele persoanelor aflate în zone de risc. România dispune deja de RO-Alert.

Un mesaj de avertizare nu garantează că locuitorii au unde să se adăpostească. Spațiile trebuie să fie accesibile, echipate și cunoscute de cei care ar urma să le folosească.

Inventarele celor două state nu sunt direct comparabile. Clasificările diferă, iar capacitatea teoretică a unui subsol nu poate fi tratată la fel ca numărul locurilor dintr-un adăpost funcțional.

Ce permite neutralitatea

Republica Moldova și-a declarat neutralitatea permanentă prin Constituția adoptată în 1994. Articolul 11 interzice staționarea trupelor străine pe teritoriul țării.

Rusia continuă să mențină trupe în regiunea transnistreană fără consimțământul autorităților de la Chișinău.

Moscova invocă neutralitatea constituțională pentru a critica apropierea militară a Republicii Moldova de Occident. În octombrie, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a susținut că autoritățile de la Chișinău urmăresc să devină parte a „sistemului de securitate” al NATO, deși țara este neutră. Ea a invocat și activitatea unui grup consultativ militar german, începută la Chișinău la 6 octombrie.

La 9 octombrie, secretara generală adjunctă a NATO, Radmila Šekerinska, a declarat la Moldova Security Forum că Alianța respectă pe deplin neutralitatea constituțională a Republicii Moldova.

Šekerinska a prezentat și sprijinul oferit Chișinăului pentru modernizarea apărării, inclusiv echipamente militare, protecție cibernetică și instruire. Potrivit oficialului NATO, ajutorul acordat prin inițiativa de dezvoltare a capacităților de apărare se apropie de 50 de milioane de euro.

În mai 2017, Curtea Constituțională a stabilit că staționarea pe teritoriul Republicii Moldova a trupelor sau bazelor militare aflate sub controlul unor state străine este neconstituțională. Curtea a precizat că neutralitatea nu exclude participarea țării la anumite mecanisme internaționale de securitate.

„Neutralitatea este o alegere curajoasă când trăiești într-o vecinătate periculoasă”, a declarat pentru acest articol Keir Giles, specialist în politica militară rusă la Chatham House.

Giles observă că inclusiv statele NATO întâmpină dificultăți când trebuie să convină asupra măsurilor necesare pentru descurajarea Rusiei. Pentru Republica Moldova, care nu beneficiază de garanțiile Alianței, opțiunile sunt mai restrânse.

Degeratu consideră că neutralitatea constituțională nu împiedică Republica Moldova să dezvolte cooperarea militară cu partenerii săi. Chișinăul poate achiziționa echipamente, instrui militari și încheia acorduri bilaterale fără să adere la o alianță militară.

România poate solicita consultări în cadrul NATO și beneficiază de mijloace de apărare pe care Republica Moldova nu le are.

Incursiunile aeriene obligă autoritățile să decidă cum reacționează atunci când intenția din spatele unui incident nu poate fi stabilită imediat.

Degeratu vede aici o problemă de decizie politică, nu numai de capacitate militară.

„Ori aici marea problemă este una decizională. E de voință politică, nu mai e de tehnică, nu mai e de partea militară.”

Joi dimineață, România a putut mobiliza avioane de luptă și avertiza locuitorii din Tulcea. Republica Moldova încă își pregătește sistemul național de alertare.

În ambele țări, numeroase adăposturi rămân nepregătite pentru utilizare imediată. Întreținerea lor și pregătirea populației sunt responsabilități pe care nici apartenența la NATO, nici neutralitatea nu le pot prelua în locul autorităților naționale.