Victoria Furtună pierde la Judecătoria Chișinău. Fostul procuror a cerut anularea unei dispoziții a PG prin care nu i s-a prelungit accesul la secretul de stat
Judecătăria Chișinău a respins acțiunea Victoriei Furtună împotriva Procuraturii Generale (PG) și Serviciului de Informație și Securitate (SIS). Fostul procuror, acum lider de partid, cere în instanță anularea dispoziției PG din 29 februarie 2024, dar și a concluziei SIS, după ce nu i s-a prelungit autorizația de acces la secretul de stat. Hotărârea poate fi atacată Curtea de Apel Centru în termen de 30 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, 3 iunie.
Într-un articol anticoruptie.md se menționează că, în luna martie 2024, Procuratura Anticorupție, condusă la acea vreme de Veronica Dragalin, oferea detalii despre cazul procurorei Victoria Furtună în urma acuzațiilor acesteia la adresa Serviciului de Informații și Securitate, Președinției și Procuraturii Generale precum că „ar fabrica dosare la comandă judecătorilor neloiali guvernării”.
Procuratura Anticorupție anunța că pe 11 ianuarie 2024, la plângerea unui judecător, un procuror din cadrul Procuraturii Anticorupție a dispus începerea urmăririi penale prin înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false în interesul unui grup criminal organizat.
„Acest procuror [Victoria Furtună – n.r.] a preluat procesul penal cu trei săptămâni mai devreme, când procurorul care îl avea în gestiune a ieșit în concediu anual. În cadrul urmăririi penale, s-a constatat necesitatea administrării de documente secrete, ceea ce presupunea ca procurorul de caz să aibă acces la secretul de stat. Procurorul care a pornit urmărirea penală pe 11 ianuarie 2024 nu avea acces la secret de stat, fiindu-i expirat acest drept în 2022 și refuzată acordarea prerogativei respective în 2022 și, mai nou, în 2024”, se menționează într-un comunicat al Procuraturii respective.
Două săptămâni mai târziu, pe 26 ianuarie 2024, deoarece procurorul responsabil de procesul penal nu avea acces la secret de stat, prin ordonanța procurorului ierarhic superior, a fost schimbat procurorul conducător al grupului de urmărire penală, fiind desemnat procurorul care a avut inițial în gestiune procesul penal și revenise din concediu.
Pe 19 februarie, Procuratura Anticorupție a informat că a pornit urmărirea penală în urma unei plângeri a judecătorului Alexei Paniș pe factorii de decizie ai Centrului Național Anticorupție, care ar fi falsificat acte în privința sa cu scopul de a influența soluția președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, cu privire la candidatura magistratului pentru a fi numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.
Procuratura Anticorupție a precizat atunci că urmărirea penală a fost pornită pe fapt și, pe moment, nu există persoane cu statut de bănuit sau învinuit. În același timp, Procuratura Anticorupție a indicat că dosarul penal nu vizează acțiunile persoanelor din cadrul Președinției.
Procuratura Anticorupțue mai preciza că, pe 16 februarie 2024, adjunctul interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, verificând ordonanța din 11 ianuarie 2024 privind începerea urmăririi penale, precum și materialele acumulate în cadrul acesteia, a dispus modificarea ordonanței de începere emisă de procuror.
Mai exact, el a schimbat calificarea din articolul 332, alineatul 2 – „Aceleaşi acţiuni săvîrşite: a) – exclusă, b) de o persoană cu funcţie de demnitate publică; c) în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale” – în articolul 332, alineatul 1 Cod penal – „Falsul în acte publice (1) Înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acţiuni au fost săvîrşite din interes material sau din alte interese personale, din motiv că probele acumulate până în acel moment nu au stabilit nicio bănuială rezonabilă cu privire la existența unui grup criminal organizat”.
Procuratura Anticorupție susținea că urmărirea penală în această cauză va continua și procurorii vor determina dacă persoane publice din cadrul Centrului Național Anticorupție au inclus date vădit false în documentele oficiale emise de CNA și transmise către Președintele Republicii Moldova în conexiune cu procedura de evaluare a candidaturii judecătorului vizat.
În același timp, sursa citată a precizat că pe 29 februarie 2024 a apărut în spațiul public, pe un canal Telegram și pe o pagină web, un document care conține date confidențiale ale urmăririi penale – ordonanța de pornire a urmăririi penale din 11 ianuarie 2024.
„Divulgarea intenționată a datelor urmăririi penale de către o persoană care efectuează urmărirea penală, cum ar fi un membru al grupului de urmărire penală format de procurori și ofițeri, se pedepsește cu amendă și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de până la 3 ani (art. 315 din Codul penal). Persoanele care contribuie la aceste infracțiuni pot fi trase la răspundere penală ca complici. A doua zi, la 1 martie 2024, Procuratura Anticorupție a sesizat procurorul general despre o scurgere de informație în legătură cu o cauză penală în gestiunea Procuraturii Anticorupție, identificând în așa mod o potențială infracțiune contra justiției comise de angajați ai Procuraturii Anticorupție și anume divulgarea datelor urmăririi penale. Ulterior, Procuratura Generală a pornit un dosar penal pe aceste fapte”, se mai arăta în comunicat.
După plecarea din sistem, Victoria Furtună a anunțat crearea unei asociații dedicată combaterii și prevenirii corupției și chiar a candidat la funcția de președinte, iar, mai nou, și-a creat propriul partid. Fosta acuzatoare a chemat-o în instanță și pe președnta Maia Sandu.
În luna septembrie 2024, Curtea de Apel Centru a respins însă recursul său. Furtună a cerut prejudicii morale de un milion de lei pentru comentariile făcute de Sandu în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la Președinție, în luna martie.
În timpul conferinței, Maia Sandu a fost întrebată dacă declarațiile Victoriei Furtună despre o eventuală fabricare de dosare de către SIS și CNA ar fi adevărate, dar și despre decizia sa de a nu-l numi în funcție pe judecătorul Alexei Paniș. Fără a pronunța numele acuzatoarei, Sandu a dat de înțeles că răspunsurile trebuie căutate la instituțiile menționate și nu la Președinție.
„Vedem procurori care au comis abuzuri pe timpul lui Plahotniuc… acum nu au altă treabă, nu se preocupă de dosare, de corupție mare prin care a fost prejudiciat statul și cetățenii, în schimb se ocupă de judecători în raport cu care există întrebări. Să răspundă SIS și CNA, eu am dreptul legal să întorc la CSM dosarele judecătorilor în raport cu care am întrebări. Și eu am întrebări în raport cu integritatea unor judecători”, a răspuns președinta Maia Sandu.
Deși nu i-a pronunțat numele, ex-acuzatoare Victoria Furtună consideră că Sandu a făcut aluzie la ea, în contextul presupusei colaborări Vlad Plahotniuc.
„Cu cât este mai înaltă poziția în stat – cu atât mai mare trebuie să fie responsabilitatea pentru tot ceea ce faci și ce spui. Funcția de președinte a țării nu conferă permisiunea de a face declarații false, lipsite de dovezi pentru a denigra intenționat pe cineva. Nu este prima dată când o face în raport cu diferite persoane, dar cu mine asta nu va trece. 1 000 000 de lei am solicitat în calitate de daune morale în cererea prealabilă expediată astăzi pe numele Maiei Sandu pentru defăimare intenționată”, a comentat Furtună.
