Partidul președintelui Poloniei, derapaj major! Cum e legitimată pro-rusa Victoria Furtună de PiS și ECR, în timp ce ea atentează la integritatea teritorială a României și Ucrainei
După ce l-a susținut pe politicianul pro-rus George Simion în alegerile prezidențiale din România, partidul polonez Lege și Justiție (PiS) comite un nou derapaj ce poate avea implicații semnificative în relațiile polono-române.
Mai precis, în urmă cu câteva zile, publicația Telegraph MD relata faptul că lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună a efectuat o așa-numită vizită de lucru în Polonia, unde nu s-a văzut cu politicieni ce sunt considerați extremiști, de factura lui Grzegorz Braun, cum ar fi fost într-un fel spus „mai firesc”, ci a avut o întrevedere cu fostul partid de guvernământ PiS, care tocmai a câștigat alegerile prezidențiale, prin candidatura istoricului Karol Nawrocki, iar de-a lungul vremii a avut poziționări în mod clar defavorabile Rusiei.
Folosindu-se de pretinsa agendă conservatoare comună, Victoria Furtună și-a îndeplinit misiunea de a propaga o serie de narative rusești în dialogul purtat cu reprezentanții partidului PiS. Potrivit Telegraph Moldova, delegația poloneză a fost formată din parlamentari ai PiS, iar aceștia și-au exprimat un interes sporit în raport cu tema integrării Republicii Moldova în NATO. Concret, parlamentarii PiS au întrebat-o pe Victoria Furtună „despre poziția partidului ‘Moldova Mare’ față de aderarea Moldovei la alianța euro-atlantică”, prilej cu care aceasta a invocat păguboasa neutralitate securitară ca obstacol în calea îndeplinirii unui astfel de obiectiv. Totodată, Victoria Furtună a trecut în revistă ca obstacol și diferendul transnistrean, însă fără a semnala, cu subiect și predicat, problema prezenței rusești în regiunea separatistă, conform comunicatului redat de Telegraph MD.
„Cetățenii noștri pur și simplu nu sunt pregătiți pentru un asemenea pas (integrarea în NATO). Neutralitatea constituțională a Moldovei reflectă voința poporului. Având în vedere situația complicată din Transnistria, orice discuție despre blocuri militare ar putea destabiliza grav țara”, a afirmat Victoria Furtună în discuția avută cu parlamentarii PiS.
În ceea ce privește neutralitatea, este de bun augur să se amintească, cât mai des, că însuși acest statut aduce prejudicii economice majore Republicii Moldova, întrucât, în mod firesc, investitorii vor opta mai degrabă pentru alte state, care au un grad sporit de securitate.
Mai mult, Victoria Furtună a pretins în cadrul întrunirii avute cu delegația poloneză că respectarea suveranității naționale constituie unul din principalele puncte de pe agenda politică a partidului pe care-l conduce.
„Împărtășim îngrijorarea dumneavoastră față de încercările de a impune valori străine în țările noastre și de a limita suveranitatea națională. Astăzi, forțele conservatoare din Europa se confruntă cu provocări similare, iar acest lucru creează o bază solidă pentru dialog și cooperare. Avem multe în comun: păstrarea identității naționale, apărarea valorilor tradiționale și lupta pentru o suveranitate autentică. Apreciem în mod special faptul că puneți interesele alegătorilor voștri pe primul loc”, a zis lidera partidului „Moldova Mare”.
În acest context, apare una din cele mai stringente probleme referitoare la întrevederea dintre Victoria Furtună și delegația poloneză. Merită amintit faptul că partidul „Moldova Mare” duce o politică inclusiv împotriva integrității teritoriale a României și Ucrainei. Pro-rușii din Republica Moldova au promovat și continuă să promoveze harta „Moldovei Mari”, care cuprinde actuala Republică Moldova, regiunea din dreapta Prutului până la Carpați și teritorii din componența Ucrainei (regiunea Cernăuți, Hotinul, Herța și sudul Basarabiei).
PiS, în calitate de partid influent, care s-a aflat la putere ani în șir în Polonia, iar acum a câștigat din nou alegerile prezidențiale, face greșeala de a legitima prin astfel de întrevederi o forță politică ostilă în mod fățiș în raport cu un stat aliat precum România, dar și față de Ucraina. Situația devine și mai suprarealistă în condițiile în care România și Polonia și-au consolidat relațiile semnificativ în perioada guvernării PiS, iar aceeași guvernare s-a poziționat cu fermitate, în mod public, în favoarea susținerii Ucrainei.
Și dacă în cazul alegerilor prezidențiale din Polonia și România a existat o reciprocitate din partea unor forțe politice poloneze și românești din punctul de vedere al ingerinței electorale, dar în anumite limite și cu unele aspecte pozitive, căci a dus la o mai bună cunoaștere de către ambele popoare a situației politice din cele două țări, de data aceasta situația capătă o gravitate considerabilă, fiind vorba despre legitimarea unui partid care atentează la suveranitatea altora, chiar a unor parteneri.
Pe final, este de reiterat că au mai existat derapaje majore dinspre conservatorii din Uniunea Europeană. De pildă, partidul european ECR – din care face parte și PiS, a primit în rândurile sale în perioada 2018-2022, ca formațiune afiliată, forța politică a oligarhului fugar pro-rus Ilan Șor.
Asemenea „broaște râioase” – înghițite de forțele politice de la care există o minimă așteptare în legătură cu valorile pe care le susțin, nu fac decât să submineze unitatea europeană în calea amenințărilor externe. Putem specula asupra intereselor ECR de a face astfel de jocuri, dar un lucru este cert și anume că vulnerabilizează lumea euro-atlantică în timp ce Rusia escaladează războiul în proximitate.
