Cunoașterea limbii române și a Constituției – condiție obligatorie pentru obținerea cetățeniei moldovenești
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în prima lectură, cu votul a 54 de deputați, un nou proiect de lege privind cetățenia, care are drept scop eliminarea neconcordanțelor din legislația actuală și crearea unui cadru legal mai corect, transparent și sigur pentru dobândirea cetățeniei moldovenești.
Potrivit inițiativei legislative, cetățenia va putea fi obținută prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă, curatelă, redobândire și naturalizare. Proiectul prevede unificarea procedurilor de acordare a cetățeniei, pentru a asigura tratament egal tuturor solicitanților și a elimina orice formă de discriminare sau favorizare.
Printre noutăți se numără introducerea obligativității cunoașterii limbii române și a Constituției pentru cei care solicită cetățenia, precum și măsuri sporite de combatere a fraudelor și corupției în procesul de acordare a acesteia. Autoritățile vor verifica mai riguros documentele prezentate de solicitanți, istoricul de călătorii, antecedentele financiare, starea de sănătate, integritatea și alte criterii relevante. În ultimii ani, au fost descoperite aproximativ 100 de tentative de dobândire frauduloasă a cetățeniei, prin utilizarea unor documente false sau de proveniență incertă.
Proiectul mai prevede că cererile vor fi depuse exclusiv personal, fără intermediari sau procuri, pentru a reduce riscurile de corupție și influență externă. Totodată, legea distinge clar între respingerea unei cereri din motive tehnice și refuzul acordării cetățeniei atunci când solicitantul nu întrunește condițiile legale. Se introduc și prevederi privind refuzul cetățeniei pentru persoanele supuse sancțiunilor internaționale.
Un alt aspect reglementat este legat de perioada de ședere legală în țară și de categoriile de străini care pot depune cerere de cetățenie prin naturalizare, eliminând astfel incertitudinile din legislația actuală.
Potrivit autorilor – un grup de deputați PAS – revizuirea este necesară în contextul migrației masive, al fenomenului cetățeniei multiple, al nevoii de protejare a drepturilor diasporei, al riscurilor de securitate și al procesului de armonizare cu standardele Uniunii Europene, în perspectiva integrării europene.
Proiectul urmează să fie examinat în lectura a doua în Parlament.
