Angela Grămadă explică în ce constă războiul hibrid dus de Rusia contra R.Moldova, mai ales în actualul context electoral / Cum e atacată însăși acțiunea de a protesta / Deturnarea atenției publice
Republica Moldova se confruntă de mai mulți ani cu un război hibrid complex, derulat de Federația Rusă, care vizează destabilizarea situației politice și decredibilizarea instituțiilor democratice, atrage atenția Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic.
În cadrul emisiunii Moldova Zoom, realizată de jurnalistul Ovidiu Nahoi pentru site-ul rfi.ro, Angela Grămadă a explicat pe de altă parte că autoritățile de la Chișinău au acționat mai ferm decât cele de la București în combaterea acestor amenințări.
„Dacă România a fost expusă acestui război de propagandă și dezinformare, cel mai mult în anul 2024, iar apoi în prima jumătate a anului 2025, atunci Republica Moldova, trebuie să o spunem foarte clar celor care ne ascultă de aici, de la București sau din orice alt oraș al României, este ținta unor atacuri hibride ale Moscovei de foarte mulți ani, chiar decenii, poate chiar de la independență, dar în alte forme”, a adăugat Angela Grămadă.
Experta a completat că aceste atacuri nu se limitează doar la manipularea online, ci includ și acțiuni fizice și politice care afectează securitatea națională.
„În primul rând, trebuie să ne dăm foarte bine seama că au existat momente în care actori politici interni în Republica Moldova au pus un mare semn de întrebare privind securitatea națională. Eu vă readuc aminte aici despre referendumul din 2014, din 2 februarie. A fost un proces organizat la nivel regional, dar cu un impact major asupra politicii externe și de securitate a Republicii Moldova. Și totuși, acel referendum a fost organizat, respectiv a fost organizat cu bani din afara Republicii Moldova. Adică au existat câțiva politicieni ruși care au venit cu valiza la Chișinău. Lucrurile acestea sunt documentate de către presă, adică de către colegii dumneavoastră de acolo. S-a vorbit despre bani și au fost furnizate dovezi, de fapt, despre bani veniți din Rusia”, a explicat Grămadă.
Grămadă a evidențiat și cazul lui Ilan Șor, personaj condamnat pentru implicare în furtul miliardului și corupere electorală, care continuă să influențeze politica de la distanță.
„Ilan Șor însuși fusese condamnat la 15 ani de închisoare, iar el a fugit în anul 2019 de pe teritoriul Republicii Moldova și se adăpostește la Moscova în prezent, de unde facilitează foarte multe din schemele de corupere a alegătorului în prezent în Republica Moldova”, a menționat Grămadă.
În plus, experta a explicat că unul din obiectivele facțiunilor pro-ruse în prezent, în contextul electoral, constă în destabilizarea social-politică prin proteste și manipularea opiniei publice.
„Unul din obiective este de a folosi anumite procese sau evenimente care se întâmplă în Republica Moldova pentru victimizare. Asta le dă cumva un avantaj în această campanie electorală, lucrând pe sentimente de furie, lucrând pe sentimente de frică cu cetățeanul care are o opțiune, să zicem, pro-rusă. (…) Pe de altă parte, obiectivul lor este de a destabiliza situația social-politică din Republica Moldova și de a distrage atenția de la anumite evenimente importante în această perioadă, adică de a umple spațiul informațional cu informații inutile pentru alegători”, a explicat experta în spațiul ex-sovietic.
În Republica Moldova, dreptul cetățenilor de a se întruni liber este pus la încercare de influențe politice externe și interne, care încearcă să manipuleze, mai ales prin căi financiare, participarea publicului la proteste și evenimente politice. Astfel, Angela Grămadă aduce în discuție metodele prin care anumite grupuri încearcă să influențeze opinia publică și să submineze atât ideea de a protesta, cât și însăși democrația.
„Este afectat dreptul la întrunire în Republica Moldova, pentru că dreptul la întrunire e garantat prin Constituție. Oamenii au primit bani ca să participe? Da, s-au făcut promisiuni până la 3000 de euro dacă vor ieși la aceste proteste. Asta înseamnă că există o viciere a acestei libertăți în Republica Moldova de către anumiți actori politici și asta înseamnă că e decredibilizată democrația în Republica Moldova în mod intenționat de către anumiți actori terți”, a subliniat Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic.
Republica Moldova dispune de resurse mult mai limitate decât România în lupta împotriva atacurilor hibride, iar faptul că statul nostru încă se află în afara spațiului european reprezintă un dezavantaj semnificativ.
„Aici mă refer la faptul că noi abia începem să negociem aderarea noastră la Uniunea Europeană. Când vom obține și această umbrelă a Uniunii Europene, atunci lucrurile vor fi mult mai diferite, pentru că doar atunci Rusia va înțelege că Republica Moldova într-adevăr vrea și-și dorește un alt fel de parcurs”, a conchis Angela Grămadă.
