Încep acest articol de opinie cu 2 scurte precizări:
El este destinat publicului din România. În fapt, este o impietate să le vorbesc rezidenților din Republica Moldova despre pericolul rusesc din postura de rezident al Bucureștiului, ei îl trăiesc zi de zi.
A doua: titlul este un artificiu de compoziție evident, o combinație între retorica biblică latină “quo vadis”(utilizată și într-un roman de scriitorul polonez Sienkiewicz), alături de un joc de cuvinte (pas cu pas, “a acționa solidar” rezonând cu numele partidului aflat la putere în Moldova)
Republica Moldova va organiza alegeri parlamentare ordinare duminica aceasta, adică peste 3 zile.
Despre fiecare scrutin electoral se spune: “Este foarte important, este definitoriu, sunt cele mai importante alegeri” și alte asemenea platitudini rostite în mod solemn de către politicieni.
Sigur, rostite pe un ton de intenții bune, acela de a mobiliza electoratul la vot. Dar în ziua de 28 septembrie 2025 în Republica Moldova nu se vor organiza doar alegeri parlamentare ordinare, ci se va trasa viitorul pe termen scurt al acestui stat într-un mod cu totul particular.
Bref, ele vor fi hârtia de turnesol a unui efort.
Acest efort este unul conjugat, deopotrivă individual-politic, efortul Maiei Sandu, dar și efortul societății moldovenești.
Un efort care a început pe 8 iunie 2019, prin căderea regimului Plahotniuc. Maia Sandu atunci a oferit prima sa bătălie, dar și prima probă de curaj politic major. Un pariu riscant, dar pe care și l-a asumat, iar proba timpului a dovedit că a fost cea mai buna decizie a sa.
Ulterior, în noiembrie 2020, respectiv, iulie 2021, societatea Republicii Moldova a început un nou capitol politic, o nouă eră politică la exact 30 de ani de la căderea URSS.
Multă emoție, curaj, speranțe înalte, dar mai ales un efort general conjugat al președintelui Republicii Moldova alături de societate.
Dar războiul din Ucraina avea să aducă tragedia și asupra Moldovei, fiind al doilea cel mai afectat stat european după Ucraina: în linii generale, Federația Rusă a desfășurat o amplă mașinărie de război hibrid, politic, economic, informațional, medical, diplomatic asupra micului și fragilului stat. Motivul? Societatea moldovenească a decis să împărtășească o altă istorie, un alt destin, un destin european.
Pentru acest curaj al lor au plătit și plătesc în continuare, pentru “privilegiul de a fi european” sunt supuși acestui război hibrid pe toate fronturile: afectează puterea de cumpărare, economia națională, stabilitatea și securitatea țării.
Însăși ideea că un stat precum Federația Rusă brutalizează și supune un stat mic și fragil precum Republica Moldova unui asemenea tratament spune totul despre Kremlin.
Totuși, ca să revenim la alegeri: în ultimii 4 ani, la Chișinău a existat un partid de guvernământ care a împărtășit ca însăși idee fundamentală ideea de parcurs european al Moldovei.
Sigur că în acești 4 ani au fost destule neîmpliniri și din partea guvernării, destule lucruri care puteau fi făcute altfel, dar: Moldova a rămas o țară sigură și stabilă, crizele suprapuse au fost gestionate, economia a crescut, proiecte de infrastructură au început să apară în toate părțile Moldovei.
În alta ordine de idei, moldovenii trăiesc mai bine, și chiar și cu unele neîmpliniri ale guvernării, Moldova a rămas un stat stabil, sigur, care primește oricând sprijinul aliaților, dovadă au stat toate gesturile de solidaritate imensă oferită de Uniunea Europeană Chișinăului.
Mai mult, succesele diplomatice ale Maiei Sandu sunt evidente: pentru prima dată, în toate capitalele vestice nu doar că se vorbește despre Chișinău, dar se oferă direct sprijin, iar acesta nu e doar diplomatic, dar și de natură economică. Toate datorate Maiei Sandu.
Moldova nu poate risca un scenariu de incertitudine, insecuritate și regres. În ultimii 4 ani a obținut o serie de succese extraordinare, de natură politică, diplomatică, umanitară și financiară, datorate cu titlu exclusiv eforturilor Maiei Sandu și partidului său, PAS, Partidul Acțiune și Solidaritate.
Indiferent de animozități, ranchiună, unele nerealizări, PAS are nevoie de sprijinul nu doar politic, dar și civic al moldovenilor duminică. De ce? Sintetizând fără prea multe explicații, acest partid reprezintă efortul național colectiv al îmbrățișării unui alt destin, unul european, desprinderea de mizeria și incertitudinea tranziției ex-sovietice.
O schimbare făcută printr-un efort comun național care trebuie să continue și după 28 septembrie.
Acești oameni au nevoie mai ales de sprijinul și buna informare a românilor din România: românii din România nu vor putea vota duminică, dar își pot mobiliza prietenii moldoveni în acest efort.
Dacă în ziua de 28 septembrie 2025 nu vom avea o finalitate europeană, atunci destinul firesc și european al Moldovei va fi întârziat.
Regăsirea celor două state surori într-o Europă unită, liberă și prosperă depinde de ziua de 28 septembrie, aceasta este miza și semnificația momentului. România a trăit suficiente traume electorale, cea mai cunoscută a fost duminica orbului, 20 mai 1990, denumire simbolică după Evanghelia citită de la altare în acea zi. Moldova riscă să trăiască o duminică a orbirii voluntare.
Dar solidaritatea românilor de pe ambele maluri ale Prutului, alături de un efort solidar și politic, va salva acest destin. Să fie în ceas bun!
Styopa Țuțuianu a absolvit în 2022 Facultatea de Științe Politice a Universității din București (în limba franceză) cu o diplomă de licență de 10/10, sub îndrumarea profesorului Armand Gosu, cu o tematică privind evoluția Parteneriatului Estic (Belarus, Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Ucraina, Moldova). Apoi a urmat un masterat (2022-2024) la aceeași facultate, unde teza a analizat evoluțiile post-sovietice și tranziția către democrație în unele foste state sovietice, cu accent pe Ucraina, Belarus, Republica Moldova și Georgia. Teza a primit nota maximă. O atenție deosebită a fost acordată evoluțiilor și situațiilor politice din fostele state sovietice, în special Ucraina, Moldova, Georgia și Belarus, respectiv democratizării, modului în care funcționează propaganda rusă în aceste țări, vulnerabilitățior sociale, politice și economice. Din 2024, este doctorand la aceeași facultate, cu o teză despre organizațiile integraționiste din Europa Centrală și de Est, în special analiza Inițiativei celor Trei Mări și geneza acestei organizații dintr-o idee politică poloneză a celei de-a doua Republici Poloneze. Este membru în Consiliul Facultății de Științe Politice a Universității din București și coordonator al Departamentului pentru studenți moldoveni din aceeași facultate.
