Analistul Mihai Isac: „Am ajuns să confundăm sfatul duhovnicesc cu îndemnul de vot, icoana cu afișul electoral, troița cu panoul LED” / Mitropolia Moldovei, criticată: „A respecta libertatea de conștiință înseamnă, printre altele, a apăra biserica de la a deveni partid prin interpuși”
În campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, linia dintre credință și politică a fost încălcată flagrant. Analistul politic Mihai Isac atrage atenția că o rețea de pagini și conturi online se folosește de simboluri religioase pentru a mobiliza alegătorii, transformând Biserica într-un vector de influență politică, în pofida dezicerii oficiale a Mitropoliei Chișinăului și a cadrului legal care interzice implicarea cultelor în campanii.
„În campania pentru parlamentare, am ajuns să confundăm sfatul duhovnicesc cu îndemnul de vot, icoana cu afișul electoral, troița cu panoul LED. Nu este o figură de stil. În ultimele luni, o rețea de pagini de Facebook, conturi de Telegram și alte platforme împinge, insistent și în cheie emoțional religioasă, mesaje cu directă încărcătură electorală. Culmea ironiei! Chiar Mitropolia a ieșit public să spună că respectivele conturi ‘nu sunt ale noastre’ și să enumere, negru pe alb, canalele oficiale. Cu toate acestea, ‘ecosistemul’ care se prezintă drept ortodox și pro Mitropolie continuă fără complexe mobilizarea politică. Sminteală, pe românește”, punctează Isac într-o analiză publicată pe deschide.md.
Analistul explică că în ultimele luni mai multe conturi de Telegram și pagini de Facebook, precum „Sare și Lumină”, promovează mesaje electorale directe.
„<<Sare și Lumină>>, un canal de Telegram care se autodescrie drept spațiu despre ‘credință și Biserică, tradiții și actualitate în Moldova’, publică, în prag de scrutin, postări care cheamă explicit la vot pe 28 septembrie, cu formule care nu lasă loc de echivoc: ‘Votează pentru cei care susțin credința, Biserica și familia’, ‘Tăcerea este egală cu trădarea’, ‘Să apărăm Biserica prigonită. Să păstrăm Moldova Ortodoxă’. Asta nu mai este cateheză, ci agitație electorală în toată regula, care instrumentalizează credința pentru a livra un vot <<corect>>”, explică Isac.
Deși Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove s-a dezis public de aceste platforme, mesajele continuă să circule și să fie percepute de credincioși ca venind de la Biserică.
„În epoca Telegram, dezicerile nu sunt un firewall. Sunt,cel mult, o notă la dosar”, atrage atenția analistul.
„Cadrul legal e, totuși, limpede. Legea privind libertatea de conștiință prevede expres că cultele religioase și părțile lor componente se vor abține de la exprimarea sau manifestarea publică a preferințelor lor politice ori de la favorizarea vreunui partid. Autoritățile au reamintit, la început de campanie, aceeași interdicție, și anume fețele bisericești nu pot face agitație electorală, iar implicarea cultelor în activități de natură politică este interzisă. Aici nu e spațiu de interpretare. A cere oamenilor să voteze ‘pentru cei care susțin Biserica’ este o formă de partizanat politic, chiar dacă nu rostești numele partidului. E tocmai tipul de mesaj pe care legiuitorul a vrut să-l țină departe de amvon și, prin extensie, de pseudo amvoanele online”, spune Isac.
Investigațiile jurnalistice recente arată că operațiunea care folosește conturile ortodoxe nu este izolată. În nordul țării Soroca și Drochia, infrastructura eparhială a fost folosită ca rețea de influență politică, cu curatori și metodologii din Federația Rusă.
„Se vorbește despre colectare de date, excursii ‘religioase’ cu rol de mobilizare electorală, pachete de narațiuni pentru social media și chiar remunerări prin intermediul unei bănci ruse sancționate. Chiar dacă unii ierarhi au emis circulare interne de ‘abținere de la politică’, materialele arată că, în teren, campaniile online și offline au continuat. Or, propaganda nu are nevoie să fie semnată ‘oficial’ ca să funcționeze. Îi ajunge uniforma simbolică”, menționează Mihai Isac.
Mesajele religioase transferă autoritate morală în capital politic. Alegătorii credincioși pot interpreta mesajele ca venind direct de la Biserică.
„Contextul general agravează tabloul. Înaintea acestor alegeri, R. Moldova este o țintă prioritară pentru o arhitectură de dezinformare pro Kremlin, inclusiv asistată de inteligență artificială, care caută să demobilizeze electoratul pro-european, să aprindă falii culturale și să confere un lustru ‘moral’ oricărei agitații anti UE. Expertize independente, de la EUvsDisinfo la NewsGuard și rapoarte WatchDog.md, descriu un ecosistem coordonat care combină micro țintire online, rețele de pagini pseudo media și amplificare pe Telegram. În acest ecosistem, invocarea ‘valorilor tradiționale’ e o unealtă, nu o mărturisire, iar bisericile ortodoxe din spațiul postsovietic sunt frecvent instrumentate ca vectori de mesaj”, explică analistul.
Mitropolia Chișinăului are obligația morală de a combate public aceste conținuturi, de a cere clarificări din partea clericilor și de a sesiza autoritățile când imaginea Bisericii este folosită ilegal. Autoritățile statului trebuie să reacționeze prompt și să aplice sancțiuni conform Codului electoral și legislației conexe.
„Nu avem doar o violare a liniei de demarcație dintre altar și urnă. Avem o confuzie intenționată, întreținută algoritmic, între predică și propagandă. Când un canal care se prezintă drept ‘al Bisericii’, lansează sondaje de mobilizare, îndeamnă ‘să apărăm Biserica prigonită’ și le spune enoriașilor să voteze ‘pentru cei care susțin credința, Biserica și familia’, efectul e de autoritate morală transferată în capital politic. Nu contează că, la nivel de birocratizare, contul nu aparține Sectorului Sinodal. Contează că un bun credincios, în bună credință, va lua acel mesaj drept glasul Bisericii. E sminteală, fiindcă pui pe oameni să creadă că mântuirea trece prin buletinul de vot”, scoate în relief analistul.
Mihai Isac spune că R. Moldova este bombardată zilnic cu propagandă, perfecționată tehnologic, amplificată de platforme, uneori mascată în „investigații” cu grafică serioasă.
„Am obosit să mai discernem între evlavie și operațiune psihologică. Dar tocmai de aceea trebuie să ridicăm o barieră de luciditate. Să nu confundăm pe Dumnezeu cu algoritmul și să nu acceptăm ca numele Lui să fie brand electoral. E greu, știu. Algoritmul ne servește exact ce vrem să auzim, și anume că există ‘o singură cale’, că ‘ceilalți’ vor să ne ‘ia credința’, că ‘ne apără’ doar un anumit vector politic. Dar acesta este manualul clasic al dezinformării, documentat și în regiune, nu o șoaptă a conștiinței”, reliefează Mihai Isac.
„A iubi Biserica nu înseamnă a accepta ca numele ei să fie folosit pentru a prinde voturi. A respecta libertatea de conștiință înseamnă, printre altele, a apăra biserica de la a deveni partid prin interpuși. Și a respecta democrația înseamnă să lăsăm competiția politică să se joace cu armele ei legitime, și anume programe, argumente, dezbateri. Nu cu sfinți pe Telegram. Votați în numele vostru, liniștiți, cu mintea limpede și, dacă e cazul, cu sufletul împăcat. Restul e zgomot. Opriți sminteala!”, conchide Mihai Isac.
