Pe 1 Decembrie, România luminează în culorile tricolorului și își serbează cu mândrie Ziua Națională, amintind de entuziasmul istoric al Marii Uniri din 1918. Atunci, la Alba Iulia, românii din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș au decis, în unison, unirea cu Regatul Român, punând piatra de temelie a României moderne. Astăzi, această zi este prilej de sărbătoare, recunoștință și unitate pentru toți românii, oriunde s-ar afla.
Pentru toți românii, 1 Decembrie este este sărbătoarea identității și continuității naționale. La Alba Iulia, în 1918, delegații românilor din provinciile istorice au votat unirea necondiționată cu România, moment care a urmat altor decizii cruciale, unirea Basarabiei la 27 martie 1918 și proclamarea unirii Bucovinei la Cernăuți. Astfel s-a încheiat procesul început în 1859, prin unirea Moldovei cu Țara Românească sub Alexandru Ioan Cuza, și continuat cu alipirea Dobrogei în 1878. În 1918, sub domnia regelui Ferdinand I, România Mare a devenit realitate.
Ziua de 1 decembrie 1918 a rămas un simbol al demnității naționale. Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a întrunit peste o sută de mii de români veniți să-și exprime dorința de unire. După adoptarea hotărârii istorice, a fost constituit Marele Consiliu Național Român, care, prin Consiliul Dirigent condus de Iuliu Maniu, a organizat administrarea noilor provincii. Unirea a fost recunoscută de Guvernul României și de regele Ferdinand, apoi consolidată legislativ prin actele adoptate de Parlament.
Consacrarea Marii Uniri pe plan extern s-a realizat treptat. Tratatul de la Saint-Germain, din 10 septembrie 1919, a confirmat unirea Bucovinei, iar Tratatul de la Trianon, de la 4 iunie 1920, a recunoscut unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului.
Unirea Basarabiei nu a beneficiat de o recunoaștere internațională deplină, din cauza opoziției Uniunii Sovietice și a nefinalizării tratatelor negociate la Paris. Cu toate acestea, actele din 1918 au fundamentat juridic și diplomatic România Mare.
Sărbătoarea națională a României a avut, de-a lungul timpului, date diferite. Între 1866 și 1947, 10 Mai era ziua oficială, simbolizând instalarea lui Carol I pe tron, Independența din 1877 și proclamarea Regatului. În perioada 1948–1989, regimul comunist a stabilit 23 August ca Zi Națională. Abia în 1990, odată cu revenirea la valorile democratice, 1 Decembrie a fost consacrată drept Ziua Națională a României, ca omagiu adus Marii Uniri.
Astăzi, Ziua Națională este celebrată prin parade militare, ceremonii oficiale, depuneri de coroane la monumentele eroilor și slujbe Te Deum, prin care sunt pomeniți cei care au contribuit la înfăptuirea Unirii din 1918. În întreaga țară au loc concerte, spectacole folclorice, expoziții și evenimente culturale dedicate tradițiilor românești. Românii poartă cu mândrie panglici tricolore, arborează drapelul și, adesea, adună familia în jurul unor preparate tradiționale.
Pe lângă 1 Decembrie, românii mai sărbătoresc și 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, recunoscută ca sărbătoare națională și zi liberă prin Legea nr. 171 din 2014, care marchează primul pas spre România modernă.
