„Nu suntem Coreea de Nord”. Igor Șarov: Modificarea Codului Educației ar permite aceleiași familii să conducă o universitate timp de 44 de ani
Ministerul Educației pregătește modificări la Codul Educației care ar permite rectorilor implicați în procese de absorbție să obțină un al treilea mandat. Inițiativa a stârnit critici dure din partea mediului academic, care susține că schimbarea ar fi cu dedicație pentru rectorul Universității Tehnice a Moldovei (UTM), Viorel Bostan, fost deputat PAS, aflat la finalul celui de-al doilea mandat.
Potrivit proiectului anunțat de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), rectorii instituțiilor care absorb alte universități ar putea beneficia de încă un mandat, pe lângă cele două permise de lege în prezent. Măsura ar fi necesară, susține ministerul, pentru asigurarea continuității procesului de reorganizare universitară și finalizarea fuziunilor aflate în curs.
Modificarea vine în contextul discuțiilor privind constituirea Centrului Universitar Cahul în componența UTM, prin absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu”. Procesul este încă dezbătut cu comunitatea academică locală, următoarea rundă de consultări fiind programată pentru 11 decembrie.
Ministerul argumentează că reorganizarea este necesară pentru menținerea unui centru universitar viabil în sudul țării. Declină demografic accentuat, atractivitatea redusă a programelor de studii, dificultățile bugetare și competiția puternică din partea universităților din România sunt principalele motive.
Universitatea din Cahul numără, în prezent, doar 879 de studenți la licență, dintre care 320 la zi și 457 la fără frecvență. Peste jumătate dintre studenți învață fără frecvență, iar instituția se confruntă cu probleme financiare majore.
Potrivit MEC, integrarea în UTM ar permite dezvoltarea specialităților inginerești, IT și agricole, vitale pentru economia națională, și ar asigura stabilitate administrativă, având în vedere situația financiară mai solidă a UTM comparativ cu alte universități evaluate.
„Practic toate instituțiile mari din țara noastră au absorbit alte universități și instituții de cercetare în ultimii doi-trei ani. Procesul de absorbție este unul destul de complex și vrem să ne asigurăm că avem continuitate la conducerea instituției de învățământ care a preluat o altă instituție. Astfel, introducem posibilitatea ca persoana care a fost rector pe durata absorbției să mai candideze la un al treilea mandat, ca să poată duce la bun sfârșit procesul de absorbție”, a declarat Dan Perciun în cadrul unei conferințe de presă.
Propunerea MEC a generat un val de reacții în mediul academic, mai ales pentru că mulți consideră că modificarea ar fi concepută pentru actualul rector al UTM, Viorel Bostan. Acesta și-a părăsit mandatul de deputat PAS pentru a reveni în fruntea UTM, iar perioada rămasă din mandatul actual este de doar câteva luni.
„Orice intenție de reorganizare care, în percepția publicului, ar putea duce la menținerea aceleiași familii la conducerea unei universități pentru un total de aproximativ 44 de ani, contravine flagrant principiilor de transparență, alternanță și democrație. Astfel de practici — chiar și ca percepție — nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Nu suntem Coreea de Nord. Reforma universitară nu poate fi justificată prin calcule administrative sau eforturi de ‘optimizare’ dacă prețul ei este autonomia universitară, echilibrul regional și încrederea publică”, a scris într-o postare pe Facebook rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov.
Contactat de Deschide.md, Viorel Bostan a confirmat discuțiile privind absorbția Universității din Cahul și a precizat că săptămâna viitoare va merge la Cahul pentru a-și prezenta viziunea.
„Ministerul Educației a spus clar că s-ar dori o consolidare a universităților din R. Moldova și, în acest sens, se discută despre o fuziune între Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat ”Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul. Datele arată clar că, pentru următorii ani, Universitatea din Cahul va avea probleme și mai mari în termen de buget, studenți. Respectiv, pentru a consolida capacitatea Universității din Cahul și a da o posibilitate ca ea, în continuare, să rămână cu prezența în sudul R. Moldova, ar fi o fuziune cu Universitatea Tehnică. Urmează să ne întâlnim cu colegii pe 11 decembrie, mergem cu domnul ministru acolo, să prezentăm viziunea noastră. În acest context, universitatea nu se va închide. Ea va rămâne acolo, va fi Centrul Universitar din Cahul, doar că managementul va fi sub cupola comunității academice a Universității Tehnice”, a declarat rectorul UTM, Viorel Bostan pentru portalul de știri Deschide.md.
Întrebat dacă va candida la un nou mandat în contextul modificărilor propuse, Bostan a evitat să dea un răspuns clar.
„Este propunerea Ministerului Educației și Cercetării pentru a modifica partea ce ține de mandatul rectorilor. Ar trebui să întrebați pe domnul ministru. Nu știu ce să vă răspund. Este o inițiativă a Ministerului Educației și Cercetării”, a mai declarat Viorel Bostan.
În contextul acestor discuții, controversele sunt amplificate de parcursul recent al rectorului UTM, Viorel Bostan. Acesta a candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie pe listele PAS, partidul aflat acum la guvernare, însă a renunțat la mandatul de deputat pentru a reveni la conducerea UTM, deși îi mai rămâneau doar câteva luni din al doilea și ultimul mandat. Potrivit unor reprezentanți ai mediului universitar, această decizie ar fi avut legătură cu promisiunea identificării unei soluții legislative care să-i permită să candideze pentru încă un mandat.
De asemenea, în comunitatea academică se discută că posibila absorbție a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul de către UTM, este un proces ce ar declanșa alegerea unui nou rector, ce ar crea exact cadrul necesar aplicării modificărilor propuse de MEC. În acest scenariu, Bostan ar putea beneficia de prevederea care permite un al treilea mandat.
Viorel Bostan se află la conducerea UTM din 2015, după ce a preluat funcția de la tatăl său, Ion Bostan, care a condus instituția din 1992, iar această continuitate pe aproape trei decenii este unul dintre principalele argumente ale criticilor față de proiectul ministerului.
