Chișinău și București accelerează proiectele de infrastructură: poduri, căi ferate și conexiuni europene
Republica Moldova și România își propun să treacă la proiecte concrete în domeniul infrastructurii de transport. Acesta a fost mesajul principal al întrevederii dintre viceprim-ministrul Vladimir Bolea și secretarul de stat român Irinel Ionel Scrioșteanu, discuțiile vizând extinderea conexiunilor rutiere, feroviare și fluviale dintre cele două state și integrarea Republicii Moldova în rețeaua europeană de transport.
La întrevedere au participat și secretarii de stat Mircea Păscăluță și Nicolai Mîndra, fiind analizate prioritățile de colaborare pentru anul curent și modalitățile de accelerare a proiectelor comune, potrivit comunicatului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Viceprim-ministrul Vladimir Bolea a subliniat importanța consolidării relațiilor moldo-române în domeniul infrastructurii și necesitatea unor rezultate palpabile.
„În ultimii ani am reușit să construim o deschidere constantă și reală în relațiile moldo-române în domeniul infrastructurii. În următorii ani ne dorim să transformăm această deschidere în proiecte concrete, cu rezultate vizibile pentru oameni și pentru economie. Obiectivul nostru este să integrăm pe deplin Republica Moldova în coridoarele de transport europene și să stimulăm astfel exporturile și dezvoltarea economică a țării”, a spus Bolea.
S-a discutat și despre relansarea conexiunilor feroviare peste Prut. Oficialii au abordat deschiderea circulației pe tronsonul Cantemir-Fălciu și pregătirea redeschiderii liniei Cahul-Galați, destinată în special transportului de marfă. A fost analizată și posibilitatea lansării unui tren de călători pe ruta Cahul-Galați, pentru a îmbunătăți accesul regiunii de sud a Republicii Moldova la rețeaua feroviară românească.
Totodată, a fost abordat și subiectul lucrărilor la prima porțiune de cale ferată electrificată pe segmentul Iași-Ungheni, dar și sprijinul României în elaborarea studiului de fezabilitate pentru construcția liniei cu ecartament european de la Ungheni la Chișinău. În acest context, a fost abordată și reforma structurală a Căii Ferate din Moldova, care urmează să fie divizată în două entități distincte.
În domeniul rutier, oficialii au discutat avansarea lucrărilor la Podul Ungheni-Ungheni, primul pod peste Prut construit la nivel de autostradă între Republica Moldova și România, precum și punerea acestuia în exploatare în toamna anului 2026. Un alt subiect important a fost modernizarea punctelor de trecere a frontierei și dezvoltarea infrastructurii conexe, pentru reducerea timpilor de așteptare și fluidizarea traficului.
Pe dimensiunea transportului fluvial, a fost analizată intensificarea cooperării pentru adâncirea șenalului navigabil al râului Prut, în vederea relansării transportului de mărfuri și valorificării potențialului logistic al zonelor riverane.
Discuțiile au vizat și sprijinul României pentru integrarea Republicii Moldova în inițiative europene de finanțare și securizare a infrastructurii de transport, inclusiv instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei”, care ar putea contribui la consolidarea conectivității regionale și apropierea de spațiul european.
