VIDEO | Semne optimiste din UTA Găgăuzia. Un fost susținător al alipirii Găgăuziei la Rusia recunoaște influența propagandei ruse
Mărturisire rară și surprinzătoare din Găgăuzia. La mai bine de zece ani de la referendumurile ilegale din autonomie, unul dintre susținătorii activi ai apropierii de Rusia admite public că a fost indus în eroare. Sergei Pașkov spune că propaganda rusă și lipsa unei comunicări clare despre beneficiile integrării europene l-au făcut să creadă într-o direcție pe care astăzi o consideră greșită.
Tensiunile geopolitice și fluxul informațional agresiv venit din Federația Rusă, a modelat percepțiile unei mari părți a societății din regiune. Într-o intervenție la Radio Moldova Comrat, Pașkov a descris atmosfera din 2014 și modul în care opinia publică a fost influențată.
„La fel ca majoritatea locuitorilor Găgăuziei, urmăream constant posturile rusești, unde se promova aceeași perspectivă. Societatea din jurul meu avea aceeași opinie, iar situația era foarte inflamată”, a relatat el.
Activistul spune că temerile față de Occident nu au apărut peste noapte, ci au fost cultivate în timp, mai ales în rândul generațiilor formate în perioada sovietică.
„Ni se insuflase încă din copilărie ideea că Uniunea Sovietică era o țară bună, iar toți ceilalți erau dușmani care vor să ne distrugă. După 1991, aceste sentimente s-au transferat asupra relației cu Rusia. Ne temeam de aderarea la Uniunea Europeană fără să înțelegem exact de ce și doream integrarea în Uniunea Vamală”, a explicat Pașkov.
El a mai arătat că, la începutul anului 2014, apropierea de Rusia părea pentru mulți o opțiune logică, în contextul relațiilor economice și al percepției privind avantajele spațiului CSI.
„Se putea observa că Rusia folosea constant bastonul economic împotriva Moldovei. De fiecare dată când ceva nu convenea Kremlinului, urma un embargo sau erau interzise anumite produse”, a subliniat activistul.
În opinia sa, organizarea referendumului ilegal a fost rezultatul unei combinații de propagandă, lipsă de comunicare din partea autorităților. Acești factori au creat un teren fertil pentru narativele anti-europene.
„La putere era o grupare ciudată, care se prezenta ca proeuropeană, dar nu inspira deloc încredere. Această neîncredere era întreținută intenționat, iar avantajele integrării europene erau trecute cu vederea”, a afirmat Pașkov.
În opinia sa, Republica Moldova a evitat, la limită, un scenariu similar celui din estul Ucrainei, unde conflictul a degenerat într-un război deschis.
„Astăzi, pot spune că am avut noroc că nu avem graniță comună cu Rusia. Altfel, probabil am fi avut aceeași situație ca în Donbas, război și distrugere încă din 2014. Slavă Domnului, pur și simplu am avut noroc”, a conchis Sergei Pașkov.
Referendumurile organizate pe 2 februarie 2014 în Găgăuzia au fost declarate ilegale prin decizia instanței de judecată de la Comrat, după ce Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat a contestat hotărârea Adunării Populare. Rezultatele consultărilor – cifra de peste 98% dintre participanți care au votat pentru aderarea la Uniunea Vamală în detrimentul Uniunii Europene și pentru dreptul la independență a regiunii, în cazul pierderii independenței Republicii Moldova, nu au fost recunoscute în sistemul juridic național.
Consultările au avut loc pe fundalul anexării ilegale a Crimeii și al începutului conflictului din estul Ucrainei, într-o perioadă în care Federația Rusă promova intens tema „autodeterminării prin referendum” pentru a-și justifica politicile expansioniste. În același timp, Republica Moldova se pregătea să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, un moment definitoriu pentru direcția sa geopolitică.
