Andrei Curăraru: Schimbul de prizonieri cu Rusia – câștig pentru Chișinău, dar și semne de întrebare privind securitatea
Eliberarea celor doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate din captivitatea rusă este considerată un succes pentru Republica Moldova, însă ridică semne de întrebare legate de vulnerabilitățile sistemului de securitate. Expertul Watchdog, Andrei Curăraru, atrage atenția asupra riscurilor și implicațiilor mai largi ale operațiunii, care a implicat mai multe state.
Potrivit lui Curăraru, schimbul trebuie privit în contextul unei operațiuni internaționale complexe, în care au fost implicate Polonia, România și Statele Unite, ceea ce indică o miză mult mai mare decât un simplu acord bilateral.
„Este un schimb care favorizează într-un fel Republica Moldova în sensul în care cetățenii noștrii sunt returnați pe teritoriul Republicii Moldova, dar rămân o serie de semne de întrebare, dacă Bălan într-adevăr a colaborat cu ancheta și a divulgat inclusiv sursele acelor documente secrete pe care le transmitea părții beloruse. Dar în același timp trebuie să înțelegem că este o operațiune mai largă în care au participat și Polonia, și România, și Statul Unitele Americii. Nu știu dacă schimbul a fost echivalent”, a declarat Andrei Curăraru.
Expertul a subliniat și riscurile legate de activitatea serviciilor secrete străine în regiune și de siguranța cetățenilor moldoveni care călătoresc în Federația Rusă.
„Este un fapt care ne transmite și un alt mesaj, că KGB-ul belorus funcționează pe teritoriul Republicii Moldova în corelație cu activitățile serviciilor secrete din Federația Rusă, pentru că, potrivit informațiilor publice, cei doi ofițeri SIS ar fi fost reținuți la Moscova și că acest proces arată pericolul de călătorie către Federația Rusă pentru orice cetățean al Republicii Moldova, în special pentru cei care lucrează la stat”, a adăugat el.
Totodată, Curăraru spune că prioritatea rămâne componenta umană, chiar dacă există întrebări legate de impactul acțiunilor lui Alexandru Bălan.
„Pentru Republica Moldova personalitatea domnului Bălan nu este atât de importantă, mai mult cunoașterea prejudiciului care a fost provocată de acesta, cât și de a asigura faptul că serviciile de informație și securitate funcționează și nu este penetrat de servicii speciale străine. Este nevoie să readucem acasă ofițerii noștri și cetățenii noștri și asta este o prioritate cu mult mai mare decât orice altă interese strategice”, spune Andrei Curăraru.
Cazul lui Alexandru Bălan rămâne unul sensibil. Fost director adjunct al SIS până în 2018, acesta a fost condamnat în Republica Moldova la un an și șase luni de închisoare pentru divulgare de secrete de stat. Sentința a fost pronunțată în lipsă, după ce a pledat vinovat și a participat la proces prin videoconferință. Bălan a fost reținut în România în septembrie 2025, fiind suspectat că a transmis informații clasificate către KGB-ul din Belarus. Potrivit anchetatorilor, acesta s-ar fi întâlnit de două ori, la Budapesta, cu ofițeri belaruși, cărora le-ar fi oferit informații în schimbul unor sume de bani. Dosarul a fost trimis în instanță în februarie 2026, iar în România risca până la 20 de ani de închisoare. În cadrul schimbului, alături de Bălan a fost eliberată și Nina Popova, cetățeană rusă și soția unui militar din Grupul Operațional al Trupelor Ruse staționat în regiunea transnistreană.
