Ipocrizie și dublu standard. Lukașenko ține lecții de independență, critică ideea Unirii R.Moldova cu România, cu toate că a negociat integrarea Belarusului în Rusia. Angela Grămadă: „Nu credeți toate prostiile despre Moldova și România ale lui Alexandr Lukașenko, când el este un unionist convins cu Rusia și cu Putin”
Declarațiile recente ale liderului belarus Alexander Lukașenko despre o eventuală Unire a Republicii Moldova cu România au stârnit reacții critice în spațiul public de la Chișinău. Experta în politici internaționale, Angela Grămadă, susține că Lukașenko aplică un dublu standard, căci, în urmă cu câțiva ani, chiar el discuta despre aprofundarea integrării Belarusului în Rusia, în cadrul Uniunii statale ruso-belaruse.
Reacția vine după întâlnirea de ieri dintre socialistul Igor Dodon și agronomul de la Minsk, pe parcursul căreia Lukașenko a comentat subiectul Unirii Republicii Moldova cu România și apropierea Chișinăului de Occident.
Potrivit Angelei Grămadă, în anul 2019, în contextul presiunilor politice și economice, Lukașenko ar fi acceptat să testeze ideea unei integrări mai profunde cu Rusia, proiect care, potrivit mai multor analiști, putea deschide calea pentru menținerea lui Vladimir Putin la putere prin intermediul Uniunii Belarus-Rusia.
„Am înțeles că Alexandr Lukașenko a comentat câte ceva despre unirea Republicii Moldova cu România. Dar, în același timp, a tăcut despre cum era el să facă unirea Belarusului cu Rusia în anul 2019. Bine, folosindu-se de uniunea statală Belarus- Rusia, ca să-și ajute prietenul, adică pe Vladimir Putin, să mai prindă un termen la Kremlin. Păi, cam prin septembrie 2019 se începuse testarea terenului pentru acest eveniment important. Lukașenko era în criză de opțiuni (politice, economice, etc.). Se apropiau alegerile prezidențiale și cam era incertă soarta lui politică dacă nu găsea o soluție urgentă, salvatoare (stați liniștiți, că a găsit-o mai târziu sub forma de represiuni și mai aspre). La rugămintea protectorului său, adică Vladimir Putin, lansase dezbaterea despre aprofundarea integrării, de facto a vasalității totale față de Moscova, în cadrul uniunii Belarus-Rusia. Oamenii au ieșit în stradă și au început să protesteze. Opoziția din stradă i-a dat niște argumente lui Lukașenko să explice de ce încă nu este o idee bună. Încă nu este. Putin a înțeles că e mai bine să găsească o soluție proprie și a anunțat o nouă reformă constituțională. În ianuarie procesul a fost declanșat. Dmitrii Medvedev a fost demis din funcția de premier, iar Vladimir Putin a primit undă verde să candideze la nesfârșit”, a scris Angela Grămadă pe pagina sa de Facebook.
Experta afirmă că, după protestele masive din Belarus din 2020 și izolarea internațională a regimului de la Minsk, Lukașenko a revenit la ideea unei integrări accelerate cu Rusia, devenind tot mai dependent politic și economic de Kremlin.
„După alegerile prezidențiale din august 2020, Lukașenko a revenit subit la ideea de aprofundare a integrării în cadrul Uniunii Belarus-Rusia. Nu mai avea alte opțiuni decât să accepte vasalitatea necondiționată. Am încercat să urmăresc procesul. Luni la rând am făcut scroll, dar nu am găsit ceva documente oficiale. Doar anunțuri că lucrurile se întâmplă. Poate nu am căutat eu foarte bine”, a explicat experta.
Angela Grămadă susține că declarațiile lui Lukașenko trebuie privite cu scepticism și îi recomandă lui Dodon să analizeze mai atent relația liderului belarus cu Kremlinul.
„De ce vă spun aceste lucruri? Ca să nu credeți toate prostiile despre Moldova și România ale lui Alexandr Lukașenko, când el este un unionist convins cu Rusia sau cu Putin. Mai ales în ultimii șase ani. Iar Igor Dodon ar trebui să se documenteze un pic mai bine despre ce face și cu cine face Alexandr Lukașenko în sensul unirii”, a încheiat Angela Grămadă.
În cursul zilei de ieri, Alexander Lukașenko a declarat, în cadrul unei întrevederi cu Igor Dodon, că apropierea Republicii Moldova de România și Uniunea Europeană ar putea duce la pierderea suveranității statului moldovean.
Moldovenii nu trebuie „băgați cu forța” într-un alt stat, „nici măcar într-o țară foarte promițătoare și dezvoltată”, a afirmat liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko. Deși nu a numit direct România, mesajul dictatorului belarus intră în registrul antiunionist promovat de Dodon la Chișinău, în care apropierea de România este prezentată drept o amenințare.
