Istoricul Florin Anghel, după atacul de la Galați: România continuă să trateze Rusia ca pe o mare putere cu care trebuie negociat
După incidentul grav de la Galați, unde o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe și a rănit doi oameni, istoricul Florin Anghel explică de ce România evită, în continuare, ruperea relațiilor diplomatice cu Federația Rusă. Într-o amplă analiză, profesorul susține că Bucureștiul este limitat atât de contextul geopolitic și statutul internațional al Moscovei, cât și de vulnerabilitățile regionale, în special situația din Republica Moldova, regiunea transnistreană și Găgăuzia. Totodată, acesta critică clasa politică românească, vorbind despre „analfabetism funcțional istoric” și despre o tradiție de „servilism” față de Kremlin, transmite g4media.ro.
În analiza sa, Florin Anghel arată că Federația Rusă rămâne încă o forță importantă în arhitectura internațională, în ciuda declinului evident al influenței sale după destrămarea URSS. Statutul de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, dreptul de veto și influența diplomatică pe care Moscova o păstrează în Africa, Asia sau Balcani fac ca o ruptură totală a relațiilor diplomatice să fie extrem de complicată pentru București.
Istoricul amintește și relația tensionată dintre România și Rusia de-a lungul ultimelor două secole: ocupațiile rusești și sovietice, pierderea Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța, problema tezaurului românesc sau influența URSS asupra României după 1944.
Cu toate acestea, chiar și în momente istorice extrem de tensionate, relațiile diplomatice dintre cele două state au fost rareori întrerupte complet.
Un capitol important al analizei este dedicat Republicii Moldova. Potrivit profesorului, Transnistria și Găgăuzia reprezintă în continuare vulnerabilități strategice pentru Chișinău, iar apropierea Republicii Moldova de România și Uniunea Europeană a provocat reacții tot mai agresive din partea Moscovei.
Florin Anghel susține că președinta Maia Sandu este primul lider moldovean care a rupt cu adevărat tutela politică și geopolitică exercitată de Kremlin asupra Republicii Moldova după 1991.
Profesorul critică, în același timp, o parte a clasei politice și administrative de la București, pe care o acuză de „servilism” față de Kremlin și de incapacitatea de a înțelege noua realitate geopolitică din regiune. În opinia sa, există încă în România reflexul istoric al negocierii permanente cu Rusia și o teamă față de ascensiunea Ucrainei ca actor regional puternic.
Florin Anghel explică și care ar fi, în opinia sa, pașii diplomatici care pot preceda o eventuală ruptură a relațiilor cu Moscova: retragerea ambasadorilor, reducerea nivelului de reprezentare diplomatică sau închiderea unor consulate. Totuși, concluzia istoricului este clară: în actualul context internațional, o rupere totală a relațiilor dintre București și Moscova rămâne puțin probabilă.
