EXCLUSIV. Spaima de art. 340 din Codul penal al Republicii Moldova: ”Separatismul”. Temându-se că vor fi trași la răspundere pentru ilegalitățile lor, separatiștii de la Tiraspol prelungesc măsura care le permite să-și păstreze confidențiale datele cu caracter personal
Pe fondul severei crize economice de la Est de Nistru, pretinșii oficiali din așa-zisa Transnistria prelungesc o reglementare care le menține confidențiale datele cu caracter personal, invocând chiar această criză drept motiv. De ce se tem cu adevărat separatiștii Rusiei de la Tiraspol și cum duc aceștia publicul în eroare, toate acestea le veți afla din cele ce urmează.
În așa-zisa Transnistria a fost înaintată o propunere de prelungire, până la sfârșitul anului 2027 (!), a măsurii care restricționează accesul public la datele cu caracter personal ale pretinșilor oficiali și ale pretinșilor judecători de pe malul stâng al Nistrului. Aceste măsuri au fost prezentate în cadrul unei reuniuni a așa-zisei administrații regionale. Propunerea vizează menținerea restricțiilor privind divulgarea publică a informațiilor referitoare la închipuiții oficiali, precum și a detaliilor specifice despre aceștia. Alexandr Dimitroglo, așa-zisul ministru al Dezvoltării Digitale, a încercat să justifice demersul explicând că ar fi oportună continuarea restricționării accesului la datele cu caracter personal ale tuturor pretinșilor oficiali și ale pretinșilor judecători, având în vedere „situația complexă din planul politicii externe”.
De notat că, încă din martie 2023, închipuiții oficiali de la Tiraspol au început să nu mai facă publice datele lor cu caracter personal. La acea dată, așa-zisa Transnistria a adoptat modificări legislative care au eliminat obligația de a publica pe internet numele complete ale tuturor zișilor judecători, zișilor vicepreședinți de instanțe și ale pretinșilor oficiali din așa-zisa administrație centrală și locală de la Est de Nistru, precum și ale personalului care lucrează în străinătate. Pentru publicul larg, au rămas accesibile doar numele pretinșilor oficiali de rang înalt, ale așa-zișilor parlamentari și ale membrilor închipuitelor consilii locale. De asemenea, a fost făcută publică structura organizatorică generală a pretinselor organisme zise ”guvernamentale”, însă fără a o asocia cu numele concrete ale pretinșilor conducători ai așa-ziselor unități structurale. Pentru punerea în aplicare a acestei decizii, au fost operate modificări simultane la trei așa-zise legi: „Privind combaterea corupției”, „Privind monitorizarea veniturilor și cheltuielilor funcționarilor publici” și „Privind asigurarea accesului la informații referitoare la activitatea instanțelor de judecată”.
În practică, această decizie înseamnă că locuitorii din așa-zisa Transnistria nu știu cu cine interacționează în timpul audiențelor la pretinșii oficiali ”guvernamentali” de la Tiraspol pentru rezolvarea unor chestiuni personale. În cadrul acestor întâlniri, li se comunică doar prenumele și patronimul pretinsului oficial, întrucât până și numele de familie este considerat „informație clasificată”!
Numele pretinșilor funcționari de nivel inferior și mediu au dispărut de pe toate site-urile zise ”guvernamentale” de pe malul stâng al Nistrului. Mai mult, așa-zisele hotărâri judecătorești sunt emise uneori fără a menționa numele pretinsului judecător care a pronunțat decizia. În plus, toate informațiile referitoare la hotărâri au fost eliminate de pe site-urile așa-ziselor instanțe. Deciziile pronunțate în cauze judiciare nu mai sunt publicate pentru a fi accesibile publicului.
Pretinsele autorități de la Tiraspol justifică această decizie pentru anul 2026 invocând „situația economică externă nefavorabilă”, o caraghioasă sintagmă-umbrelă care poate îngloba orice și nimic. Începând cu anul 2025, în zisa lege „Privind anumite măsuri suplimentare ale statului menite să minimizeze impactul negativ al factorilor economici externi” a fost inclusă o prevedere care impune clasificarea tuturor datelor cu caracter personal. Acea zisă lege a fost adoptată în 2025 și prelungită până la sfârșitul anului curent. În prezent, există o propunere de prelungire a acesteia până la sfârșitul anului 2027.
Totuși, atunci când au luat această decizie în 2023, politrucii separatiști nu au fost mânați de la spate de o criză economică, aceasta neavând încă loc, ci au fost mânați tocmai de teama pentru propria siguranță. În martie 2023, au intrat în vigoare modificări ale Codului penal al Republicii Moldova, prin care a fost introdus articolul 340: „Separatismul”. Potrivit acestui articol, separatismul este definit ca acțiuni săvârșite cu scopul de a desprinde o parte din teritoriul Republicii Moldova (cu încălcarea legislației naționale și a tratatelor internaționale).
Articolul prevede pedepse cuprinse între 2 și 6 ani pentru participarea la entități neconstituționale și de până la 3 ani pentru instigare sau pentru diseminarea de materiale și informații care îndeamnă la separatism. În cazul în care aceste acțiuni implică circumstanțe agravante, precum utilizarea violenței sau a armelor, influența străină ori producerea unor daune semnificative, pedeapsa crește la un interval cuprins între 7 și 12 ani. Acest articol se aplică în mod specific tuturor pretinșilor oficiali și pretinșilor judecători de la Est de Nistru.
Prima prevedere, care atrage o pedeapsă de la 2 la 6 ani de închisoare, se aplică tuturor pretinșilor oficiali din regiunea separatizată de Rusia. A doua prevedere, care stipulează o pedeapsă de până la 3 ani de închisoare, se aplică tuturor angajaților așa-ziselor instituții de ”presă” (adică propaganda separatisto-rusă) din așa-zisa Transnistria, întrucât aceștia difuzează ”informații” (de fapt, foarte multe minciuni rusești) referitoare la separatism. A treia prevedere se aplică întregului personal al agențiilor de securitate din regiune (FSB-ul transnistrean și clona lui de la Tiraspol), întrucât aceștia comit acte ilegale ce implică utilizarea violenței și a forței.
În plus, în Codul penal au fost introduse prevederi referitoare la crearea unei „entități neconstituționale” (o structură profund ilegală) și a unei „structuri informaționale ilegale”, la finanțarea separatismului, precum și la „spionaj, complot împotriva statului și colectarea neautorizată de informații”. Sub incidența acestor articole ar putea cădea liderii separatiști de la Est de Nistru, politrucii lor penali, oamenii de afaceri și anumite categorii de locuitori de rând din așa-zisa Transnistria.
După adoptarea amendamentelor la Codul Penal, autoritățile constituționale de la Chișinău au declarat deschis că scopul acestor modificări a fost „protejarea integrității teritoriale, a suveranității și a securității naționale în contextul regiunii transnistrene nerecunoscute și al amenințărilor externe”. Legea vizează contracararea oricăror acțiuni care subminează integritatea Republicii Moldova.
În așa-zisa Transnistrie nerecunoscută de nimeni pe plan internațional, evident că legea a fost întâmpinată cu o reacție puternic negativă, fiind înțeleasă drept o amenințare frontală la adresa tuturor pretinșilor oficiali de pe malul stâng al Nistrului, precum și ca un instrument de presiune. De-a dreptul delirant, legea a fost calificată drept „represivă” și ”contrară normelor internaționale”. Din acest motiv, politrucii din regiunea transnistreană au decis să clasifice toate datele referitoare la pretinșii oficiali și la pretinșii judecători locali.
În 2023, politrucii de la Tiraspol au tot bătut câmpii fără talent despre o așa-zisă ”represiune” a Republicii Moldova pentru a-și justifica decizia de a nu-și dezvălui datele cu caracter personal, fiind totodată desfășurată o amplă campanie propagandistică pe această temă. Opiniei publice i s-a transmis că ascunderea acestor informații era esențială, întrucât Republica Moldova i-ar fi pedepsit pe toți pentru orice.
Totuși, în 2025, separatiștii Rusiei și-au schimbat brusc retorica, introducând discret această prevedere în zisa Lege „Privind anumite măsuri suplimentare ale statului menite să minimizeze impactul negativ al factorilor economici externi”. Acum, oamenilor li se spune că, din cauza acutei crize economice, numele închipuiților oficiali și ale pretinșilor judecătorilor trebuie să rămână confidențiale.
Criza economică a lovit la începutul anului trecut, lăsând așa-zisa Transnistria fără gaze timp de o lună și supunând-o unor întreruperi programate ale alimentării cu energie electrică. Locuitorii și-au exprimat tot mai des nemulțumirea față de acțiunile așa-zișilor lideri de la Tiraspol, amintind de existența unei legi moldovenești în baza căreia aceștia ar fi putut fi urmăriți penal. Prin urmare, politrucii au încetat să mai amintească publicului de această posibilitate, folosind pe cât posibil criza economică drept paravan pentru a se proteja.
De remarcat că, începând cu anul 2023, Republica Moldova nu a invocat nici măcar o dată noua prevedere din Codul penal împotriva pretinșilor oficiali de la Est de Nistru. Așa-zișii experți din așa-zisa Transnistria afirmă deschis că aceste măsuri au fost introduse pur și simplu pentru a exercita presiuni asupra politrucilor de la Tiraspol și pentru a-i face mai cooperanți în cadrul procesului de negociere.
În practică, însă, modificările aduse Codului penal au avut un efect contraproductiv asupra vieții locuitorilor din regiune. Pretinșii oficiali transnistreni au devenit și mai izolați de public; un locuitor nu poate depune o plângere eficientă împotriva acțiunilor „ilegale” ale unui pretins funcționar de nivel mediu, nici măcar la pretinsele organe locale de aplicare a legii, deoarece nu cunoaște numele persoanei care i-a încălcat drepturile. Așa-zisa Poliție nu acceptă plângeri în care se menționează doar că „șeful departamentului cutare” a încălcat legea, întrucât este necesară furnizarea datelor complete de identificare.
Totodată, în majoritatea cazurilor, pretinsele instanțe locale continuă să emită hotărâri fără a preciza numele închipuitului judecător responsabil de decizie. Adesea, o persoană din regiune nu are posibilitatea de a contesta hotărârea sau de a depune o plângere împotriva pretinsului judecător la o pretinsă instanță locală ierarhic superioară.
Așa-zișii oficiali de la Tiraspol se tem că ar putea fi sancționați de Republica Moldova pentru faptele lor profund ilegale, motiv pentru care intenționează să prelungească măsura care le permite să-și păstreze confidențiale datele cu caracter personal. Deși Republica Moldova „exercită presiuni” asupra închipuiților oficiali de la Est de Nistru, presiunea reală este resimțită de locuitorii de rând din așa-zisa Transnistria, și asta chiar prin deciziile discreționare ale pretinșilor oficiali de la Tiraspol. Totul indică faptul că regiunea va continua să funcționeze astfel până la sfârșitul anului 2027. Drepturile localnicilor vor continua să fie încălcate, fără ca aceștia să știe măcar cine se face vinovat de asta.
