VIDEO | Tofan, după 55 de sesizări de la antreprenori, pune instituțiile statului la zid pentru controale excesive, taxe imposibile, penalități retroactive și afaceri blocate: Admit că, cel puțin într-o serie de cazuri, antreprenorii au dreptate

Guvernul a primit, în doar câteva zile, 55 de sesizări din partea antreprenorilor privind controalele excesive, taxele disproporționate, birocrația și sancțiunile aplicate de instituțiile statului. Premierul Vasile Tofan i-a cerut lui Eugeniu Osmochescu să prezinte, până la 9 septembrie, un pachet „ambițios” de măsuri pentru simplificarea activității mediului de afaceri.

În debutul ședinței de miercuri, 29 iulie, șeful Executivului a declarat că prioritatea Guvernului este economia, iar primele măsuri trebuie să vizeze antreprenorii locali, care au investit deja în Republica Moldova.

„Una dintre inițiativele anunțate săptămâna trecută a fost abordarea controalelor excesive și a tuturor lucrurilor care fac viața antreprenorilor mai complicată. În prima fază, prioritatea noastră ține de antreprenorii locali, de oamenii care au investit deja în Moldova și încearcă să facă ceva aici.

Vreau să le mulțumesc tuturor antreprenorilor care au trimis mesaje la adresa [email protected]. În doar câteva zile am primit 55 de mesaje și ele continuă să vină. Mi se pare util să dau citire unora dintre ele, pentru că asta ne permite să nu rămânem în lumea rapoartelor și a benchmarkurilor, ci să vedem ce se întâmplă la firul ierbii”, a declarat Vasile Tofan.

Companie cu trei angajați, obligată să respecte cerințe similare unei întreprinderi mari

Unul dintre cazurile prezentate de premier vizează o companie din Florești cu numai trei angajați. Antreprenorul reclamă faptul că legislația i-ar impune să angajeze o persoană separată responsabilă de securitatea muncii, deși firma nu dispune de resursele necesare.

„Noi suntem trei angajați, cu tot cu contabil, și nu avem posibilitatea financiară să angajăm încă o persoană care se va ocupa de securitatea muncii. Antreprenorul nu cere să fie scutit de regulile privind securitatea muncii, ci cere proporționalitate. În cuvintele lui: «Acum suntem puși pe același cântar ca firmele de 100 sau 1.000 de angajați». Eu cred că acest lucru este inechitabil. Mi se pare de bun-simț”, a spus premierul.

Un alt mesaj a venit de la o companie din Criuleni, care susține că taxa locală pentru publicitate ar fi crescut de la 5% la 80% din veniturile obținute din vânzări, fără deducerea cheltuielilor operaționale.

„Antreprenorul scrie că o activitate economică în care 80% din încasări, fără deducerea cheltuielilor operaționale, sunt reținute sub formă de taxă locală este matematic și economic imposibilă. Mai spune că taxele locale trebuie să reprezinte o contribuție rezonabilă, nu un instrument de expropriere de facto a veniturilor. Trebuie să verificăm cazul, dar intuitiv ceea ce scrie mi se pare corect”, a afirmat Tofan.

Antreprenorii cer ca aceeași informație să nu mai fie prezentată statului de mai multe ori

Premierul a prezentat și sesizarea unui producător vitivinicol, care solicită trecerea de la verificarea formală a documentelor la controale bazate pe evaluarea riscurilor.

„Un producător vitivinicol nu cere controale mai slabe, ci controale mai inteligente. El scrie că, în anul 2026, relația dintre autoritățile de control și întreprinderi trebuie să urmeze principiul «digital implicit, hârtie doar atunci când este realmente necesară». Datele existente în facturi, certificate și sisteme electronice sunt adesea copiate manual în alte registre. Propunerea sa este de bun-simț: aceeași informație să fie prezentată statului o singură dată, iar controlul să urmărească asigurarea conformității și siguranței produselor, nu verificarea formală a unui număr cât mai mare de documente. Trebuie să recunoaștem că, deseori, accentul controalelor noastre este pus pe existența cât mai multor hârtii, care trebuie printate, semnate și ștampilate, și mai puțin pe identificarea riscurilor”, a declarat premierul.

Marfă de 40 de milioane de lei, blocată la Giurgiulești din cauza unei diferențe de 15 centimetri

Un alt caz se referă la o navă cu peste 3.000 de tone de produse metalice, blocată în Portul Giurgiulești din cauza unei diferențe de aproximativ 15 centimetri între pescajul navei și nivelul apei.

Compania ar fi identificat, din cont propriu, o soluție tehnică de transbordare, însă susține că nu a primit un răspuns concret din partea instituțiilor, în pofida mai multor scrisori și apeluri telefonice.

„Concluzia scrisorii este dureroasă: «Situația rămâne complet blocată, fără ca vreo instituție să-și asume responsabilitatea». Antreprenorul spune că sunt blocate circa 40 de milioane de lei în produse aflate pe navă și 6,6 milioane de lei TVA, care nu ajung la stat. Înțeleg că astfel de cazuri necesită uneori și intervenții manuale, dar subiectul și sumele sunt suficient de importante pentru a fi tratate cu prioritate”, a spus Vasile Tofan.

Termene de două până la cinci zile pentru informații complexe

Guvernul a primit sesizări și despre termenele acordate companiilor pentru prezentarea informațiilor solicitate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Potrivit unuia dintre antreprenori, solicitările ar veni cu termene de numai două până la cinci zile lucrătoare, indiferent de complexitatea datelor cerute.

Premierul a legat această problemă și de dificultățile cu care se confruntă cetățenii din diasporă atunci când încearcă să depună în băncile din Republica Moldova economiile câștigate în străinătate.

„Nimeni nu contestă importanța combaterii spălării banilor, dar pentru solicitările complexe termenele trebuie să fie realiste. Sunt multe adresări care țin de greutatea cu care oamenii pot introduce bani în Moldova. Vine diaspora acasă și vor fi oameni care vor încerca să depună 5.000 sau 10.000 de euro, câștigați în Italia sau Spania. Este important ca acești oameni să nu fie amețiți între instituții, iar băncile să nu se teamă să le accepte banii doar pentru că riscă sancțiuni. În pachetul de măsuri trebuie să vedem cum simplificăm aceste reguli și cum deblocăm inclusiv resursele diasporei. Cred că legile sunt mult prea stricte și limitează capitalul privat”, a afirmat Tofan.

Penalități aplicate retroactiv după trei ani

Premierul a relatat și cazul unei companii din domeniul electronicelor, care susține că, între 2022 și 2025, Serviciul Vamal a acceptat aceeași clasificare pentru căștile fără fir, fără obiecții. Ulterior, mărfurile ar fi fost reclasificate, iar firmei i-ar fi fost calculate suplimentar 363.000 de lei, inclusiv aproximativ 70.000 de lei penalități.

„Compania afirmă că executarea silită a pus-o în imposibilitatea de a introduce marfă în țară, forțând-o să găsească urgent resurse pentru a achita suma contestată, doar pentru a-și putea continua activitatea. Mi se pare important să analizăm acest caz. Nu poți ca, după trei ani în care ai acceptat o anumită clasificare, să vii retroactiv și să spui că antreprenorul trebuia să plătească mai multe impozite și penalități”, a declarat premierul.

Obligație fiscală redusă după contestații

Un ultim exemplu prezentat de Tofan vizează o companie care a crescut de la doi la peste 25 de angajați. În urma unui control fiscal, firmei i-ar fi fost calculată o obligație suplimentară de aproximativ 900.000 de lei TVA, iar împreună cu amenzile și penalitățile suma ar fi depășit două milioane de lei.

După contestații, Serviciul Fiscal ar fi redus considerabil obligația principală, însă compania susține că a fost nevoită să împrumute bani și să oprească alte proiecte pentru a achita suma rămasă și penalitățile.

„Antreprenorul solicită doar ca procedurile de control fiscal să respecte legalitatea, proporționalitatea, transparența și dialogul cu contribuabilul. Este o companie mică, un producător care a crescut de la doi la 25 de oameni. I s-au calculat inițial aproximativ 900.000 de lei TVA. Ulterior, Serviciul Fiscal a revăzut suma și a recunoscut că aceasta trebuia redusă, dar antreprenorul tot a fost nevoit să împrumute bani pentru a plăti obligațiile și penalitățile. Nu cunosc toate detaliile acestor cazuri, dar admit că, cel puțin într-o serie dintre ele, antreprenorii au dreptate”, a spus șeful Executivului.

Vasile Tofan a cerut ca pachetul de dereglementare să includă atât modificarea modului în care sunt desfășurate controalele, cât și simplificarea altor proceduri care consumă timpul și resursele companiilor.

„Dacă vrem să repornim economia, vrem ca energia antreprenorilor să fie folosită pentru găsirea unor piețe noi, pentru export, recrutarea oamenilor și investiții, nu să-și piardă atât de mult timp în relația cu statul. Domnule Osmochescu, aveți o sarcină foarte grea. Până la 9 septembrie trebuie să venim cu un pachet ambițios de dereglementare, care să țină inclusiv de controale, dar și de multe alte lucruri. Avem nevoie să ușurăm viața, în primul rând, antreprenorilor locali”, a conchis premierul.

Săptămâna trecută, Vasile Tofan le-a cerut antreprenorilor care consideră că au fost supuși unor controale abuzive sau excesive să transmită informații detaliate la adresa [email protected]. Premierul a avertizat că intervențiile instituțiilor de forță și controalele desfășurate „cu exces de zel” afectează încrederea mediului de afaceri în stat.