Alexandru Tănase critică decizia Guvernului de a înlocui concertul de Ziua Limbii Române cu „Marea Dictare Națională”: „Reducerea semnificației zilei de 31 august la un simplu exercițiu de verificare a cunoștințelor de gramatică și ortografie reprezintă o gravă eroare de înțelegere a propriei noastre istorii”

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, critică decizia Guvernului de a renunța la concertul tradițional organizat de Ziua Limbii Române și de a-l înlocui cu „Marea Dictare Națională”. Reacția vine după ce premierul Vasile Tofan a anunțat că, în contextul reducerii cheltuielilor publice, autoritățile au decis să modifice formatul evenimentelor dedicate zilei de 31 august.

Alexandru Tănase susține că, deși nu contestă utilitatea Marii Dictări Naționale, transformarea acesteia în principalul eveniment al Zilei Limbii Române reprezintă o abordare greșită a semnificației istorice a acestei date.

„Declarația de ieri a premierului Vasile Tofan m-a lăsat, din nou, cu un sentiment de nedumerire. Guvernul a decis să anuleze concertul planificat cu ocazia Zilei Limbii Române și să-l înlocuiască cu așa-numita Mare Dictare Națională. Să fie foarte clar: nu am nimic împotriva Marii Dictări Naționale. Dimpotrivă. Este un proiect util și interesant, care poate contribui la promovarea cunoașterii limbii române. În actualul context bugetar, argumentul economiilor poate părea, la prima vedere, convingător”, a scris Alexandru Tănase într-o postare pe Facebook.

Potrivit fostului șef al Curții Constituționale, problema nu este evenimentul în sine, ci faptul că Ziua Limbii Române ar fi redusă la un simplu exercițiu de verificare a cunoștințelor de gramatică și ortografie.

„Reducerea semnificației zilei de 31 august la un simplu exercițiu de verificare a cunoștințelor de gramatică și ortografie reprezintă o gravă eroare de înțelegere a propriei noastre istorii”, a afirmat Tănase.

El a amintit că, în 1989, milioane de oameni au ieșit în stradă pentru revenirea la alfabetul latin și recunoașterea limbii române, nu pentru un eveniment simbolic de promovare a cunoștințelor lingvistice.

„Ziua de 31 august nu comemorează doar limba română. Ea comemorează unul dintre cele mai importante momente ale luptei de eliberare națională de sub ocupația sovietică. În acea zi, în 1989, milioane de oameni n-au ieșit în stradă pentru a cere o dictare. Au ieșit pentru a-și recupera identitatea, libertatea și demnitatea, cerând revenirea la alfabetul latin și recunoașterea adevărului despre limba pe care o vorbeau și identitatea românească”, a declarat fostul președinte al Curții Constituționale.

Fostul magistrat a subliniat că limba română reprezintă unul dintre elementele fundamentale ale identității Republicii Moldova, făcând trimitere la jurisprudența Curții Constituționale privind rolul Declarației de Independență în definirea valorilor fundamentale ale statului.

„Limba română nu este doar un mijloc de comunicare și nici doar un obiect de studiu. Ea reprezintă unul dintre elementele fundamentale ale identității constituționale a Republicii Moldova. Curtea Constituțională a statuat că Declarația de Independență definește elementele de identificare ale statului, iar limba română ca limbă de stat și reintroducerea alfabetului latin se află printre primele valori identitare consacrate de actul fondator al Republicii Moldova. 

Mai mult, toate transformările politice care au făcut posibilă independența Republicii Moldova au fost rezultatul luptei pentru libertate, independență și unitate națională, iar elementul-cheie al acestui proces de emancipare națională l-a constituit lupta pentru limba română și alfabetul latin. Aceste valori au fost consacrate în Declarația de Independență tocmai pentru că definesc identitatea statului și a națiunii”, a menționat Tănase.

Alexandru Tănase a mai spus că o dictare poate fi parte a programului dedicat Zilei Limbii Române, însă nu poate înlocui semnificația istorică a acestei sărbători.

„De aceea, 31 august nu poate fi redus la o competiție de ortografie, oricât de bine organizată ar fi aceasta. O dictare poate fi unul dintre evenimentele dedicate acestei zile, dar nu poate deveni însăși semnificația ei. Dacă transformăm Ziua Limbii Române într-o simplă verificare a cunoștințelor de gramatică, riscăm să uităm tocmai ceea ce sărbătorim: faptul că limba română a fost simbolul rezistenței împotriva deznaționalizării și piatra de temelie a renașterii noastre naționale.

Pe 31 august nu celebrăm doar faptul că știm să scriem corect în limba română. Celebrăm faptul că am avut curajul să o redobândim ca simbol al libertății și al identității noastre naționale. Este ziua în care românii din Basarabia au câștigat prima mare victorie împotriva imperiului sovietic. În acea zi, Moscova a fost obligată să cedeze în fața voinței unui popor care își revendica limba, alfabetul și identitatea”, a declarat Alexandru Tănase.

Acesta a mai spus că 31 august marchează una dintre cele mai importante victorii ale mișcării de renaștere națională din Republica Moldova, care a deschis drumul spre independența din 1991.

„După 31 august 1989, nimic nu a mai fost la fel în RSS Moldovenească. Atunci s-a rupt coloana vertebrală a sistemului sovietic de deznaționalizare, iar drumul spre independență a devenit ireversibil. Ceea ce s-a întâmplat la 27 august 1991 a fost, într-un anumit sens, doar consacrarea juridică a unei victorii politice și naționale începute pe 31 august 1989. De aceea, această zi nu este despre o dictare. Este despre momentul în care am redevenit stăpâni la noi acasă.

În cei peste trei decenii de independență am trecut prin crize economice incomparabil mai grele decât cea de astăzi. Și totuși, în fiecare an, pe 31 august, în Piața Marii Adunări Naționale a răsunat muzica românească. Nimănui nu i-a trecut prin cap că tocmai această sărbătoare ar trebui sacrificată în numele austerității”, a menționat Alexandru Tănase.

În final, fostul președinte al Curții Constituționale a ironizat argumentul economisirii banilor publici invocat pentru anularea concertului și a sugerat Guvernului să reducă alte cheltuieli, oferind drept exemplu întreținerea „Focului Veșnic”.

„Dar dacă domnul prim-ministru este atât de preocupat de economisirea banilor publici, am o sugestie. Ce-ar fi să reducem cheltuielile pentru gazul care arde, zi și noapte, la așa-numitul „Foc Veșnic”?

Cu tot respectul pentru memoria celor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial, așa-numitul „Foc Veșnic” este un simbol al regimului sovietic de ocupație, întreținerea căruia costă anual sume importante. Sunt convins că economiile astfel obținute – la care s-ar adăuga și un modest beneficiu pentru mediu – ar acoperi fără dificultate organizarea unui concert decent de muzică românească în Piața Marii Adunări Naționale”, a conchis Alexandru Tănase.

Amintim că autoritățile au decis să renunțe la concertul programat pentru 31 august, de Ziua Limbii Române, în cadrul manifestărilor dedicate împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Guvernul a aprobat modificarea Programului național „Independența care ne unește. Moldova-35”, argumentând că evenimentele festive vor fi reorganizate pentru a reduce cheltuielile publice.

În ședința Executivului de ieri, 29 iulie, premierul Vasile Tofan a declarat că i-a solicitat ministrului Culturii să revizuiască bugetul destinat evenimentelor organizate în această perioadă și să identifice economii.