VIDEO | Oazu Nantoi, despre criza din Găgăuzia: „Nimeni nu pune problema lichidării autonomiei. Dar trebuie să răspundem sincer la întrebarea: de ce avem nevoie de ea?”
Criza politică și instituțională din Găgăuzia nu este doar problema locuitorilor autonomiei, ci o vulnerabilitate a întregii Republici Moldova, alimentată timp de decenii de pasivitatea autorităților centrale, interesele electorale ale partidelor și propaganda rusă. Este opinia analistului politic Oazu Nantoi, exprimată în cadrul unei emisiuni de la Nokta.md. Nantoi susține că Chișinăul este obligat să intervină pentru restabilirea unor reguli electorale și instituții compatibile cu statul de drept, dar insistă că soluția nu este desființarea autonomiei, ci redefinirea clară a scopului, competențelor și responsabilităților acesteia. Analistul pledează pentru alegeri corecte, integrarea locuitorilor regiunii în spațiul informațional și educațional al Republicii Moldova și un dialog bazat pe obiective comune, nu pe sloganuri despre „lichidarea autonomiei”.
Mihail Sirkeli, jurnalist: „Domnule Nantoi, am impresia că asistăm la ceva fără precedent. Corectați-mă dacă greșesc. Mă refer la hotărârea Curții Constituționale și la proiectul de lege votat deja în prima lectură în Parlament, care stabilește noi reguli pentru organizarea alegerilor în Găgăuzia. Până acum, Chișinăul evita, se rușina să intervină în aceste procese. Ce s-a schimbat?”
Oazu Nantoi: „Nu aș spune că autoritățile de la Chișinău „se rușinau”. Mai degrabă, până nu demult, politicienii moldoveni erau împărțiți în două categorii. Prima categorie privea autonomia găgăuză exclusiv ca pe o sursă de voturi. Alegătorii puteau fi amăgiți la nesfârșit, iar în schimb se obținea un anumit procent de voturi. A doua categorie, în special politicienii de dreapta, considera că în Găgăuzia nu are electorat și, prin urmare, nu avea rost să se implice. Rezultatul acestei abordări a fost criza autonomiei găgăuze. Și spun „criza autonomiei” nu doar pentru locuitorii regiunii, ci pentru întreaga Republică Moldova. Această criză a atins punctul culminant atunci când Ilan Șor, de pe ecranul televizorului, își permitea să anunțe cine va conduce autonomia, cine va ocupa diferite funcții și cum trebuie administrată regiunea. În condițiile războiului hibrid purtat de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova, această situație a devenit o provocare directă pentru stat. În același timp, Republica Moldova a devenit un candidat real la aderarea la Uniunea Europeană. Iar atunci când vorbim despre aderarea la UE, trebuie să ne amintim de criteriile de la Copenhaga din 1993. Primul criteriu este unul politic și se referă la existența unor instituții democratice stabile, la statul de drept, la respectarea drepturilor omului și la garantarea drepturilor minorităților. Ori, în prezent, este greu să afirmăm că în autonomia găgăuză funcționează instituții democratice stabile. Vedem o Adunare Populară al cărei mandat a expirat încă din 16 noiembrie anul trecut. Vedem o Adunare Populară care a ignorat modificările legislației Republicii Moldova și nu și-a armonizat propriile legi. Vedem și monopolul informațional exercitat de aceeași grupare politică, care repetă la nesfârșit aceleași sloganuri despre „distrugerea autonomiei” și „încălcarea drepturilor”. În aceste condiții, dacă Republica Moldova își dorește cu adevărat integrarea europeană, autoritățile centrale sunt obligate să readucă autonomia în cadrul normelor unui stat de drept”.
Mihail Sirkeli, jurnalist: „Ați spus că susțineți de mai mulți ani modificarea legii privind statutul Găgăuziei. Ce propuneați concret?”
Oazu Nantoi: „Nu propuneam nimic revoluționar. Consider că legea din 23 decembrie 1994 reflecta atât starea de spirit a acelor vremuri, cât și lipsa de experiență juridică a legiuitorilor. Între timp, Republica Moldova și întreaga regiune s-au schimbat radical. De ani buni trebuia începută o dezbatere serioasă, fără sloganuri și acuzații politice. Prima întrebare la care trebuie să răspundem este foarte simplă, de ce există autonomia găgăuză? Abia după aceea putem discuta despre competențe, obligații și relația dintre autonomie și autoritățile centrale. Astăzi, de exemplu, sistemul electoral prevăzut în legea din 1994 este profund inechitabil. În unele localități un candidat trebuie să obțină câteva mii de voturi pentru a deveni deputat în Adunarea Populară, iar în altele este suficient să obțină aproximativ 150 de voturi. Acest lucru nu poate fi considerat echitabil”.
Mihail Sirkeli, jurnalist: „Dați des exemplul Tirolului de Sud”.
Oazu Nantoi: „Da. Statutul autonomiei Tirolului de Sud a fost elaborat și perfecționat timp de zeci de ani. Versiunea finală, adoptată în 1972, conține peste o sută de articole și stabilește foarte clar atât drepturile autonomiei, cât și instrumentele prin care statul italian poate interveni atunci când sunt încălcate normele constituționale. În baza deciziilor Curții Constituționale, autoritățile centrale pot chiar dizolva legislativul local sau revoca executivul autonomiei. Noi trebuie să încetăm cu isteria politică și cu mitingurile permanente. În 2022 ni se spunea că oamenii vor muri de foame și de frig. Nu s-a întâmplat nimic din toate acestea. În schimb, unii și-au rotunjit considerabil veniturile din banii lui Ilan Șor. Este nevoie de alegeri corecte, fără cumpărarea alegătorilor. Noua Adunare Populară trebuie să devină locul unde va începe o discuție serioasă despre competențele autonomiei și despre rolul ei în cadrul Republicii Moldova”.
Mihail Sirkeli, jurnalist: „În aceste condiții, ce ar trebui să urmeze după organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară?”
Oazu Nantoi: „Nimeni nu pune problema lichidării autonomiei. Însă trebuie să răspundem sincer la întrebarea de ce avem nevoie de această autonomie și care este scopul ei? Atunci când îi întrebi pe unii locuitori ai regiunii despre referendumul din 2014, ei spun imediat că a fost doar unul consultativ. Dar atunci trebuie discutat și despre celelalte acte adoptate atunci, inclusiv despre ideea așa-numitei „Republici Bugeac”. Dacă vrem soluții reale, trebuie să fim sinceri unii cu alții”.
Mihail Sirkeli, jurnalist: „Cum poate fi depășită această confruntare permanentă dintre Chișinău și politicienii de la Comrat?”
Oazu Nantoi: „În ultimii ani sunt numit adesea „rusofob”. În această calitate îmi amintesc un vers celebru al lui Aleksandr Pușkin „Ah, nu este greu să mă înșeli, eu însumi sunt bucuros să mă las înșelat.” Din păcate, aceste versuri descriu foarte bine ceea ce se întâmplă în Găgăuzia. Există politicieni care îi manipulează cinic pe oameni, iar apoi dau vina pe Chișinău pentru toate problemele. De aceea îi îndemn pe locuitorii autonomiei să gândească cu propria minte și să nu permită politicienilor, fie ei de la Chișinău sau de la Comrat, să îi manipuleze. Sper ca după alegerile pentru Adunarea Populară să existe mai mulți deputați care își doresc cu adevărat binele autonomiei și al Republicii Moldova și sunt pregătiți pentru un dialog sincer”.
Mihail Sirkeli, jurnalist: „Ați vorbit despre integrare, educație și alegeri, dar unde este dialogul în această ecuație?”
Oazu Nantoi: „Eu am fost întotdeauna un susținător al dialogului. Dar dialogul este posibil doar între oameni care împărtășesc aceleași obiective și își doresc sincer să găsească soluții. Până când acest lucru va fi posibil la nivel politic, dialogul trebuie purtat prin societatea civilă, mediul academic și mass-media, astfel încât ideile să ajungă mai întâi la cetățeni, iar aceștia să le ceară apoi socoteală reprezentanților pe care îi aleg”.
