Kremlinul ar urmări destabilizarea Republicii Moldova și fisurarea NATO și UE în 2026. Serviciile occidentale: Moscova vrea să creeze „haos politic” în interiorul Alianței
Republica Moldova s-ar afla printre țintele prioritare ale strategiei Kremlinului pentru 2026, într-un plan mai amplu prin care Moscova ar urmări să slăbească NATO și Uniunea Europeană din interior. Potrivit unor oficiali occidentali citați de presa americană, Vladimir Putin le-ar fi cerut serviciilor ruse de informații și structurilor militare să intensifice operațiunile de destabilizare, în timp ce Rusia ar putea testa inclusiv capacitatea Alianței Nord-Atlantice de a răspunde unitar unei agresiuni limitate.
Potrivit The New York Times, în decembrie 2025, liderul de la Kremlin și-ar fi convocat subordonații la o reuniune secretă, în cadrul căreia serviciile de informații și armata ar fi primit misiunea de a „distruge NATO și UE din interior” pe parcursul anului 2026, transmite G4Media.ro.
Una dintre direcțiile analizate de serviciile americane vizează posibilitatea ca Rusia să încerce, începând din această toamnă, să testeze solidaritatea NATO printr-o acțiune limitată împotriva unuia dintre statele membre. Scenariile luate în calcul ar varia de la atacuri cibernetice și operațiuni desfășurate de grupuri armate neidentificate până la o incursiune militară limitată pe flancul estic al Alianței.
În paralel, destabilizarea Republicii Moldova ar reprezenta un obiectiv important al Moscovei. Potrivit oficialilor occidentali citați de NYT, principala prioritate a Kremlinului rămâne cucerirea Ucrainei, iar următorul obiectiv ar fi instaurarea controlului asupra Republicii Moldova.
În acest scenariu, Putin ar continua să urmărească ocuparea sudului Ucrainei și crearea unui coridor terestru care să apropie Rusia de Republica Moldova. Poziția geografică a țării, între Ucraina și România, stat membru al UE și NATO, ar transforma Republica Moldova, în eventualitatea ajungerii sale sub controlul Moscovei, într-un punct strategic pentru continuarea presiunilor asupra Ucrainei și Occidentului.
Presa citată notează că Rusia ar încerca deja să exploateze vulnerabilitățile geografice, energetice și economice ale regiunii. În martie, lovirea unei centrale hidroelectrice ucrainene din apropierea frontierei cu Republica Moldova a provocat contaminarea rezervelor de apă într-o zonă extinsă din ambele state. Ulterior, dronele rusești au lovit o linie de înaltă tensiune din vestul Ucrainei, importantă pentru alimentarea Republicii Moldova cu energie electrică, provocând întreruperi pe scară largă.
Riscurile nu s-ar limita însă la Republica Moldova. Generalul Carsten Breuer, inspectorul general al Forțelor Armate Germane, avertizează că statele NATO, în special cele de pe flancul estic, se confruntă zilnic cu atacuri hibride. Potrivit acestuia, Moscova desfășoară tot mai multe operațiuni în așa-numita „zonă gri”, urmărind destabilizarea guvernelor și instituțiilor europene și identificarea vulnerabilităților acestora.
Breuer avertizează, de asemenea, că Rusia, în pofida războiului pe care îl continuă în Ucraina, își adaptează deja economia și capacitățile militare pentru eventualitatea unui conflict de amploare mai mare cu Occidentul.
Pe fondul acestor avertismente, Polonia și statele baltice și-au intensificat măsurile de protecție a infrastructurii critice, inclusiv a barajelor, conductelor de gaze și centralelor electrice. Un oficial din serviciile de informații ale unui stat baltic a declarat pentru Reuters că structurile militare și de informații rusești ar analiza inclusiv operațiuni desfășurate în mai multe etape, care ar putea implica drone de fabricație ucraineană.
Potrivit sursei, o asemenea operațiune ar necesita aprobarea conducerii de la Kremlin. Miza Moscovei nu ar fi neapărat amploarea pagubelor provocate, ci generarea unui „haos politic” în NATO, prin declanșarea unor dispute între statele europene și Statele Unite privind natura și amploarea răspunsului la o eventuală provocare rusească.
