VIDEO | Nistrul, la limita unei crize de apă. Debite anormal de mici, rezerve în scădere și măsuri de urgență pregătite de autorități. Gheorghe Hajder: „Nu am mai avut asemenea situație când să avem un debit atât de mic pe Nistru”
Situația hidrologică de pe Nistru continuă să se agraveze, iar Republica Moldova se confruntă cu debite fără precedent și un deficit de apă care poate depăși 50 de metri cubi pe secundă. Aportul în lacul de acumulare Novodnistrovsk rămâne de câteva ori mai mic decât cantitatea de apă eliberată în aval, ceea ce duce la diminuarea continuă a rezervelor. Autoritățile pregătesc surse alternative de alimentare și sonde de rezervă, în timp ce Guvernul a creat cadrul pentru activarea Comisiei Naționale de Management al Crizelor.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat după ședința de miercuri a Guvernului că debitul Nistrului este în prezent de aproximativ 75 metri cubi pe secundă, mult sub nivelurile considerate normale. Situația este complicată de cantitatea extrem de redusă de apă care ajunge în lacul de acumulare Novodnistrovsk.
Luni, 17 august, aportul a coborât până la numai 15 metri cubi pe secundă, iar miercuri a crescut ușor, la aproximativ 29 metri cubi pe secundă. Nivelul rămâne însă insuficient pentru refacerea rezervelor.
„Tendința este negativă. Astăzi a înregistrat o ușoară creștere, dar, iarăși, nu este suficient ca să acumulăm rezerve suplimentare de apă în lacul de acumulare Novodnistrovsk”, a declarat Gheorghe Hajder.
Autoritățile își pun speranțele în precipitațiile prognozate pentru următoarea săptămână și vor urmări dacă acestea vor putea reduce deficitul sau cel puțin opri deteriorarea situației.
Potrivit ministrului, cei aproximativ 75 metri cubi pe secundă înregistrați în prezent reprezintă deja un nivel anormal de scăzut. Pentru Nistru ar fi necesar un debit de minimum 100 metri cubi pe secundă, în timp ce nivelul optim este estimat între 150 și 200 metri cubi pe secundă.
„Noi nu am avut o asemenea situație când să avem un debit atât de mic pe Nistru”, a spus ministrul, calificând situația drept una excepțională.
Debitul redus nu amenință doar rezervele disponibile pentru consum, ci pune presiune și asupra ecosistemului Nistrului. Apa se deplasează mai lent și se încălzește mai repede, ceea ce poate favoriza dezvoltarea algelor și reducerea concentrației de oxigen, afectând peștii și alte forme de biodiversitate. Dacă situația se va înrăutăți, autoritățile ar putea examina noi reduceri ale cantității de apă eliberate din lacul de acumulare. O asemenea decizie trebuie însă să țină cont și de debitul ecologic necesar pentru menținerea ecosistemului râului. Presiunea asupra resurselor de apă nu se limitează la Nistru. Debitul a scăzut și în bazinul Prutului, inclusiv în lacul de acumulare Stânca-Costești, unde au fost deja aplicate măsuri pentru conservarea rezervelor.
„Și acolo au fost luate măsuri de diminuare a debitului, astfel încât să conservăm rezervele de apă actuale pe o perioadă cât mai lungă, astfel încât să ajungem în perioada de toamnă și să sperăm că precipitațiile vor fi suficiente ca să restabilim rezervele de apă”, a explicat Hajder.
În această perioadă, deficitul de apă cu care se confruntă Republica Moldova poate depăși 50 metri cubi pe secundă. Consumul ridicat din timpul verii și evaporarea accentuată sporesc și mai mult presiunea asupra rezervelor.
„Trebuie să ne asigurăm că utilizăm cât mai rațional și doar să utilizăm ceea ce este strict necesar în această perioadă, până când situația se va îmbunătăți și vom reveni la normal”, a îndemnat ministrul.
În pofida situației critice, autoritățile susțin că, în prezent, nu există riscul ca municipiul Chișinău să rămână fără apă. Principala preocupare este menținerea în funcțiune a infrastructurii de captare în condițiile scăderii nivelului Nistrului.
„Nu există risc ca apă să nu fie. Apă va fi, da, în cantități mai mici, dar noi trebuie să ne asigurăm că ea va fi captată și va fi distribuită consumatorului”, a declarat ministrul.
Stația care deservește Chișinăul este una fixă și nu poate fi ajustată în funcție de nivelul râului. În schimb, stația de captare de la Cosăuți dispune de o rezervă tehnică de aproximativ 1,5 metri, ceea ce i-ar permite să funcționeze chiar dacă nivelul apei va continua să scadă.
„Am vizitat această stație, m-am asigurat că ea va funcționa și chiar și în cazul în care debiturile vor fi mai scăzute”, a mai spus Gheorghe Hajder.
Pe fondul situației excepționale, autoritățile inventariază punctele de captare de pe Nistru și afluenții acestuia, evaluează surse alternative de alimentare și pregătesc sonde de apă care ar putea fi utilizate ca rezervă. Operatorii trebuie, totodată, să-și actualizeze planurile de continuitate și să reducă pierderile din rețele.
Guvernul a aprobat și intrarea imediată în vigoare a prevederilor care permit activarea Comisiei Naționale de Management al Crizelor, condusă de prim-ministru. Structura va putea coordona răspunsul instituțiilor, evalua permanent evoluția situației și adopta rapid măsurile necesare în cazul unei agravări a crizei hidrologice.
