VIDEO | Dan Perciun, la Marea Dictare Națională: „Nimic din ceea ce celebrăm noi astăzi nu a venit de la sine. Nici independența Republicii Moldova, nici revenirea limbii române în drepturile sale firești, nici revenirea la alfabetul latin n-au căzut peste noi în mod fortuit într-o zi”
Revenirea limbii române „în drepturile sale firești” și revenirea la alfabetul latin au fost rezultatul unei lupte purtate timp de decenii de oameni care și-au riscat libertatea, iar în unele cazuri chiar viața pentru identitatea națională. Mesajul a fost transmis de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, la cea de-a patra ediție a Marii Dictări Naționale, desfășurată luni, 31 august, în Piața Marii Adunări Naționale, cu ocazia Zilei Limbii Române.
„Nimic din ceea ce celebrăm noi astăzi nu a venit de la sine. Nici independența Republicii Moldova, nici revenirea limbii române în drepturile sale firești, nici revenirea la alfabetul latin n-au căzut peste noi în mod fortuit într-o zi din ’89 sau ’91. Toate acestea au fost câștigate. Și cred că, mai ales în această zi, avem obligația să ne amintim cât de lung a fost drumul până aici”, a declarat Perciun.
În discursul său, ministrul a evocat mai multe cazuri de rezistență față de regimul sovietic, de la elevi și învățători care au făcut parte din organizații clandestine până la scriitori și oameni de cultură care au contribuit la păstrarea limbii și identității românești.
Perciun a amintit mai multe episoade ale rezistenței antisovietice din Basarabia, de la organizațiile clandestine formate inclusiv din elevi și profesori până la oameni condamnați la ani grei de Gulag pentru acțiunile lor. Ministrul a vorbit și despre formele de rezistență prin cultură, literatură, teatru, presă și cântec, menționându-i, între alții, pe Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Ion Druță, Vladimir Beșleagă, Leonida Lari, Nicolae Dabija și Ion Hadârcă.
„Au făcut ceea ce știe cultura să facă în vremuri de constrângere. Au spus, uneori direct, alteori printre rânduri, lucrurile pe care politica nu le putea spune. Au păstrat cuvintele atunci când cuvintele deveniseră periculoase”, a spus Perciun.
Ministrul a subliniat că, timp de aproape jumătate de secol, oameni din diferite categorii sociale s-au opus regimului sovietic, în pofida riscurilor pe care și le asumau.
„Timp de aproape jumătate de secol, elevi, învățători, țărani, intelectuali, femei și bărbați au spus «Nu» unui regim în care împotrivirea putea însemna pierderea libertății, Gulagul sau moartea”, a declarat ministrul Educației și Cercetării.
Dan Perciun s-a referit și la Marea Adunare Națională din 27 august 1989, când sute de mii de oameni s-au adunat în centrul Chișinăului pentru a cere revenirea la alfabetul latin și oficializarea limbii române.
„Libertatea noastră nu a apărut într-o singură zi. Independența nu începe doar în ’91, alfabetul latin nu începe doar în ’89. Mișcarea de renaștere națională nu începe doar atunci când sute de mii de oameni au umplut Piața Marii Adunări Naționale”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Perciun, schimbările au fost pregătite „generație după generație” de oameni care au refuzat să renunțe la propria identitate.
„La început au fost zeci care și-au asumat acest lucru public, apoi sute, apoi mii, apoi sute de mii și, într-un final, milioane de oameni care au cerut dreptul firesc de a reveni la propria lor identitate, la propria lor limbă și la propria lor memorie”, a spus el.
Ministrul a declarat că procesul de consolidare a identității naționale continuă și în prezent și a evidențiat rolul profesorilor, scriitorilor, lingviștilor, jurnaliștilor, editorilor, actorilor și oamenilor de cultură în păstrarea și dezvoltarea limbii române.
În același timp, Perciun a vorbit despre necesitatea ca limba română să fie accesibilă și cetățenilor Republicii Moldova care au o altă limbă maternă.
„Limba română nu trebuie să fie o barieră, trebuie să fie o punte. Cunoașterea limbii române înseamnă posibilitatea de a participa pe deplin la viața acestei țări. Înseamnă acces la educație, la muncă, la cultură, la instituții, posibilitatea de a vorbi unul cu celălalt și de a construi împreună aceeași societate”, a declarat ministrul.
Dan Perciun a precizat că autoritățile implementează cel de-al doilea Program național de studiere a limbii române și continuă să ofere cursuri adulților care vor să învețe sau să-și îmbunătățească nivelul de cunoaștere a limbii.
Totodată, potrivit ministrului, autoritățile intenționează să pună un accent mai mare pe învățarea limbii române încă din grădiniță și să schimbe modul în care aceasta este predată în școli.
„Noul curriculum va pune un accent mult mai mare pe comunicarea reală și pe capacitatea copilului de a folosi limba în viața de zi cu zi, nu doar pentru memorarea unor reguli. Vom îmbunătăți evaluarea competențelor de limba română, vom investi în formarea profesorilor, vom avea manuale noi, vom extinde vizitele, schimburile de experiență și transferul de bune practici cu România”, a anunțat Perciun.
Ministrul a anunțat și măsuri pentru localitățile în care există un deficit de profesori de limba română, menționând în mod special Găgăuzia și Taraclia.
„Vom încuraja profesori cu experiență să meargă să predea acolo, inclusiv prin mecanisme de susținere și indemnizații pentru relocare atunci când nu există suficienți specialiști la nivel local”, a spus Perciun.
În încheiere, ministrul a spus că Marea Dictare Națională nu trebuie privită doar ca un test de ortografie, ci și ca un exercițiu de memorie și apartenență.
„Poate că Marea Dictare Națională nu este doar un exercițiu de ortografie. Este și un exercițiu de memorie, un exercițiu de apartenență și un gest de recunoștință. Pentru că o limbă trăiește atât timp cât este vorbită, citită, scrisă, învățată, iubită și transmisă mai departe. Iar limba română este astăzi, aici, acasă”, a conchis ministrul.
Marea Dictare Națională din acest an este dedicată „regelui umorului moldovenesc”, Gheorghe Urschi. Textul ales pentru participanți este un fragment din piesa „Testamentul”, montată pentru prima dată chiar de artist și jucată și astăzi pe scena Teatrului „Luceafărul”, la aproximativ 40 de ani de la prima montare.
Secretarul de stat al Ministerului Educației și Cercetării, Adriana Cazacu, a declarat în PMAN că Gheorghe Urschi a fost un „observator lucid și fin al oamenilor și al vremurilor în care a trăit”, care a reușit să vorbească prin umor despre lucruri care nu erau întotdeauna ușor de spus direct. Potrivit acesteia, scrierile maestrului îmbină umorul cu un profund substrat de înțelepciune și o filozofie de viață bazată pe optimism.
Evenimentul reunește peste 3.000 de participanți din Chișinău și din întreaga țară și este organizat de Ministerul Educației și Cercetării, sub patronajul Președinției Republicii Moldova.
