VIDEO | Vasile Tofan, despre Ziua Limbii Române: „Este limba în care am cerut-o pe soția mea în căsătorie și limba în care mi-am legănat cei patru copii”

Premierul Vasile Tofan a evocat importanța limbii române și lupta pentru revenirea la alfabetul latin, amintindu-și că, în august 1989, la vârsta de șapte ani, se afla alături de părinți în Piața Marii Adunări Naționale. El a subliniat că limba română a rezistat în perioada sovietică datorită oamenilor care au continuat să o vorbească și să o păstreze în familie, cultură și viața de zi cu zi. Discursul a fost susținut luni, 31 august, la cea de-a patra ediție a Marii Dictări Naționale, organizată cu ocazia Zilei Limbii Române.

Tofan a povestit că, deși era prea mic pentru a înțelege amploarea evenimentelor, a rămas cu amintirea atmosferei din piață și a unei înghețate cumpărate de părinți.

„În august 1989, tocmai împlinisem șapte ani, eram aici, în Piața Marii Adunări Naționale, împreună cu părinții mei. Piața era plină de oameni. La șapte ani nu înțelegeam ce se întâmplă. Dar țin minte bine sentimentul că era ceva foarte important. Și mai țin minte ceva, o înghețată care mi-au luat-o părinții. Așa că de atunci, pentru mine această zi se asociază cu gustul dulce. Dulcea limbă română!”, a povestit premierul.

El și-a amintit și de schimbarea prin care a trecut odată cu revenirea la alfabetul latin. În clasa întâi învățase să scrie cu litere chirilice, iar ulterior a trebuit să învețe alfabetul latin.

„Câteva zile mai târziu, începeam clasa a doua. În clasa întâi învățasem să scriu cu litere chirilice, acum trebuia să învăț alfabetul latin. Pentru un elev era o schimbare serioasă. Dar pentru țara noastră era o schimbare incomparabil mai mare. Revenirea la alfabetul latin și readucerea limbii române în centrul vieții publice au fost printre marile victorii ale renașterii noastre naționale”, a declarat Tofan.

Aceasta adus un omagiu personalităților Mișcării de Renaștere Națională, profesorilor din școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului, precum și miilor de profesori, părinți, scriitori, jurnaliști și oameni simpli care au contribuit la păstrarea limbii.

„Limba română a rezistat aici în pofida ocupației sovietice, alfabetului străin care i-a fost impus și a presiunii enorme a limbii ruse în educație, în administrație, în viața publică. A rezistat pentru că nu putea fi scoasă din oameni. Era limba vorbită acasă, limba bunicilor, limba cântecelor, limba în care oamenii își spuneau bucuriile și necazurile. Era în măduva acestui neam”, a spus premierul.

Tofan le-a mulțumit celor care au luptat pentru păstrarea limbii și identității naționale, menționând personalități ale renașterii naționale, dar și profesori din școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului.

„Pentru apărarea limbii și a identității puteai să-ți pierzi locul de muncă, să fii exclus din universitate, urmărit, arestat și chiar ucis. De aceea, astăzi trebuie să le mulțumim celor care au avut curaj”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a vorbit și despre legătura personală pe care o are cu limba română, despre care spune că a rămas pentru el „acasă”, indiferent în ce țară a locuit.

„Este limba în care am cerut-o pe soția mea în căsătorie și limba în care mi-am legănat cei patru copii înainte de somn”, a spus Tofan.

În același timp, el a pledat pentru ca persoanele care locuiesc în Republica Moldova și au o altă limbă maternă să învețe limba română, subliniind că aceasta trebuie să fie un element de apropiere, nu o barieră.

„Cred că și în Moldova lucrurile sunt simple. Dacă trăiești aici, e firesc să înveți română. Da, suntem un popor deschis și primitor. Respectăm limbile vorbite de oameni care trăiesc aici și nimeni nu trebuie să renunțe la limba sa maternă. Dar ne respectăm și propria limbă și ne dorim ca oamenii care aleg să trăiască în Republica Moldova să învețe și să vorbească română. Este un semn de respect față de țara în care trăiești”, a declarat premierul.

Tofan a vorbit și despre particularitățile graiului moldovenesc, spunând că acestea reprezintă o parte a bogăției limbii române. El a dat drept exemplu cuvinte precum „prichici”, „cotlon”, „târnaț” și „harbuz”.

„Româna este extraordinar de bogată. Iar ca să o iubești, nu trebuie obligatoriu să o vorbești cu accent de București. Româna sună la fel de frumos și în dulcele nostru grai moldovenesc”, a spus premierul.

„Româna este extraordinar de bogată. Iar ca să o iubești, nu trebuie obligatoriu să o vorbești cu accent de București. Româna sună la fel de frumos și în dulcele nostru grai moldovenesc. Rădăcinile mele sunt de la Călărași. Acolo avem și cuvintele noastre. Spunem prichici la pervaz, cotlon la cuptor, târnaț la prispă. Și recunosc, sunt dintre cei care probabil nu vor trece niciodată de la harbuz la pepene verde. Și nici până astăzi nu sunt foarte sigur ce este o merdenea. Dar știu că într-o parte a Moldovei copiii mănâncă dude, în alta agude, iar în alta șorcove. Și peste tot sunt la fel de dulci. Dulci ca limba română”, a menționat Tofan.

Referindu-se la Marea Dictare Națională, Vasile Tofan a spus că evenimentul nu este doar despre scrierea corectă, ci mai ales despre grija și respectul față de limba română. A făcut o paralelă între manifestațiile de acum 37 de ani, când oamenii cereau revenirea la alfabetul latin, și prezent, când mii de persoane se adună în aceeași piață pentru a scrie și celebra liber limba română.

„Astăzi venim aici să o scriem corect, să o citim și să o sărbătorim liber. Limba pentru care atunci s-a luptat este astăzi limba în care putem trăi liberi. Iubiți limba română, vorbiți-o, citiți-o, învățați-i pe copii să o iubească și bucurați-vă de ea. La mulți ani, limba noastră! La mulți ani, dulcea limbă română!”, și-a încheiat Vasile Tofan discursul.

Menționăm că Marea Dictare Națională din acest an este dedicată Regelui umorului moldovenesc, Gheorghe Urschi. Textul ales pentru participanți este un fragment din piesa „Testamentul”, montată pentru prima dată chiar de artist și jucată și astăzi pe scena Teatrului „Luceafărul”, la aproximativ 40 de ani de la prima montare.

Evenimentul a reunit peste 3.000 de participanți din Chișinău și din întreaga țară și este organizat de Ministerul Educației și Cercetării sub patronajul Președinției Republicii Moldova.