În ultimele patru săptămâni am observat un tipar destul de alarmant. Survolarea spațiului aerian moldovenesc de către drone rusești a devenit aproape o normalitate la ordinea zilei. De la începutul războiului din Ucraina, Republica Moldova a înregistrat aproximativ 70 de incidente legate de drone și alte obiecte aeriene, iar o parte importantă a acestora s-a concentrat în ultimele săptămâni. Dacă privim doar intervalul 20 august-14 septembrie, observăm cel puțin șapte incidente distincte, dintre care unul, produs în apropierea frontierei moldo-ucrainene, s-a soldat cu doi morți și doi răniți pe teritoriul Ucrainei.
Cronologia ultimelor patru săptămâni
- Pe 20 august, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost traversat neautorizat de o dronă rusească. Aparatul de zbor, identificat preliminar drept Shahed 136 (Geran-2), a fost monitorizat timp de șase minute, în intervalul 03:16-03:22, deasupra localității Etulia din autonomia găgăuză.
- Pe 25 august, punctul de trecere Vulcănești-Vinogradovca a fost atacat cu drone de luptă și închis complet.
- Pe 27 august, de Ziua Independenței, cinci drone rusești au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova. Incidentul a avut loc în contextul aflării la Chișinău a președinților României și Ucrainei, Nicușor Dan și, respectiv, Volodimir Zelenski.
- Pe 8 septembrie, la ora 16:20, o dronă de tip Geran-4 a pătruns dinspre Ucraina, a traversat întreaga țară pe deasupra Tighinei, a trecut la câțiva kilometri de Chișinău și de Bălănești, a ieșit spre România prin zona Ungheniului și s-a prăbușit într-un lan de floarea-soarelui la Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani, provocând patru incendii. Incidentul a obligat la închiderea totală a spațiului aerian, a blocat aeroportul din Chișinău și a ținut la sol avionul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, aflat în tranzit spre funeraliile regelui Norvegiei.
- În noaptea de 8 spre 9 septembrie, la punctul de trecere Starokazacie, lângă Tudora, patru explozii au ucis doi civili și au rănit alți doi.
- Sâmbătă, 12 septembrie, o nouă dronă a intrat dinspre Ucraina peste nordul țării, fiind reperată succesiv la Vasilcău, Băxani și Cuconeștii Noi. Spațiul aerian din zonele de centru și de nord a fost închis temporar, cu întârzieri pentru mai multe curse comerciale.
- Luni, 14 septembrie, la ora 10:33, o dronă a pătruns aproximativ 500 de metri în spațiul aerian moldovenesc lângă Palanca, dinspre localitatea ucraineană Maiaki, și s-a retras pe același traseu după aproximativ un minut. Ulterior, Serviciul Operațiuni Aeriene a anunțat un al doilea incident. La ora 11:09, o altă dronă neautorizată a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova din direcția Ucrainei. Aceasta s-a deplasat în apropierea localității Cioburciu, în direcția localității Pervomaisc, pe segmentul transnistrean.
Așadar, avem cel puțin șapte episoade distincte cu drone în mai puțin de o lună. Frecvența acestor incidente nu mai poate fi tratată drept simplă anomalie a unui război purtat „la graniță”, ci, dimpotrivă, este semnul unui tipar deliberat, care se intensifică vizibil de la o săptămână la alta.
Cât de mult ne protejează neutralitatea
Dincolo de orice ezitare diplomatică, observăm direct cum Rusia testează terenul pentru că, pe fondul unei tendințe clare de escaladare, Republica Moldova reprezintă o țintă potențială. Este și evaluarea exprimată recent de fostul director al CIA, David Petraeus, care a avertizat că Moldova ar putea fi următoarea țintă a Moscovei.
Neutralitatea noastră constituțională este un angajament unilateral al Republicii Moldova, însă nu vine la pachet cu garanții de securitate pe care Federația Rusă să fie obligată să le respecte. Experiența ultimelor decenii arată că Moscova poate trata dreptul internațional și angajamentele asumate ca fiind subordonate propriilor interese strategice. Limita reală a expansiunii ruse nu a fost niciodată dreptul internațional, ci raportul de forțe, pentru că Moscova avansează acolo unde constată că adversarul nu are cu ce răspunde. Republicii Moldova nu îi poate garanta nimeni suveranitatea în fața tancurilor rusești, întrucât raportul de forțe este asimetric.
Iar aici stă vulnerabilitatea reală a Republicii Moldova. Noi nu suntem stat membru NATO și nu beneficiem de mecanismul de descurajare colectivă care protejează statele membre în cazul unei agresiuni armate. Avem Armata Națională și Articolul 11 din Constituție, care declară neutralitatea „permanentă”. Însă incidentele din ultimele săptămâni arată exact această vulnerabilitate. Republica Moldova poate detecta amenințările care îi intră în spațiul aerian, dar capacitatea de a le neutraliza este limitată. Rusia nu are nevoie să treacă astăzi cu tancurile peste Nistru pentru a testa reacția noastră. Îi este suficient să vadă cât de repede detectăm o dronă, cât timp ne ia să reacționăm și ce putem face atunci când o astfel de amenințare ajunge deasupra teritoriului nostru.
Aici se află adevărata problemă a neutralității fără capacitate suficientă de apărare: ea poate declara statutul juridic al unui stat, dar nu îi poate construi singură capacitatea de a-l apăra.
