VIDEO | „O autonomie sovietică, nu găgăuză”. Oazu Nantoi și Anatol Șalaru, despre ruptura Chișinău-Comrat: „O mare parte de responsabilitate revine guvernărilor de la Chișinău”
Problemele din autonomia găgăuză nu pot fi explicate exclusiv prin influența actuală a Kremlinului, iar o parte importantă a responsabilității pentru izolarea politică, lingvistică și informațională a regiunii le-ar reveni guvernărilor care s-au succedat la Chișinău. Oazu Nantoi și Anatol Șalaru susțin că actuala situație își are rădăcinile în perioada sovietică, dar a fost perpetuată inclusiv prin lipsa unor politici coerente de integrare și printr-un sistem educațional care a menținut limba rusă dominantă în comunitățile minoritare. În cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV, Nantoi a calificat actualul model drept o „autonomie sovietică”, în timp ce Șalaru a vorbit despre o antagonizare a relației dintre Comrat și Chișinău pe care o atribuie Moscovei.
Oazu Nantoi a început prin a plasa actualele probleme ale autonomiei în contextul destrămării Uniunii Sovietice și al proclamării, în august 1990, a așa-numitei Republici Găgăuze.
„În opinia mea personală, sub ambalajul autonomiei Găgăuză, a fost creată autonomie sovietică. Rusificată, bolnavă de românofobie, cu dragoste absolut necritică față de Moscova, a fost centrul unional, acum este, regimului Putin”, a afirmat Oazu Nantoi.
În opinia fostului deputat, actualul statut al autonomiei trebuie regândit astfel încât să abandoneze ceea ce el consideră a fi moștenirea modelului sovietic.
„Și noi, dacă vrem cu adevărat să întoarcem pagina cu speculațiile, ce face Rusia la noi pe teritoriul Moldovei, în cazul dat cu autonomia găgăuză, pe lângă alegeri corecte, fără coruperea alegătorilor, avem nevoie și de perfecționarea acestui statut, bazat pe niște criterii sănătoase, dar nu cele de sorginte stalinist-sovietice”, a adăugat el.
Vitalie Călugăreanu: „Domnul Șalaru, dumneavoastră ați fost și la conducere la un moment dat. Ați deținut funcție de ministru. Poate ați văzut lucrurile cumva din interior, nu știu. Spuneți-ne, cum vă explicați, dumneavoastră, starea asta antagonistă dintre Chișinău și Comrat? Cum… Cine a avut interesul și de ce a fost construită? Ne-au pus cumva cap în cap și cu Sudul.”
Anatol Șalaru: „A fost o diversiune făcută încă de KGB, care a fost bine gândită și realizată cu succes. Această antagonizare a fost făcută împotriva Chișinăului și gândită, organizată și realizată de către cei de la Moscova. Cu ajutorul cozilor de topor de aici, din UTA Găgăuză. Doar uitați-vă câți din liderii lor care au mai fost pe acolo au fost ofițeri sovietici. Sau la FSB, sau în armată, sau au fost ofițeri sovietici trimiși aici în Republica Moldova ca să organizeze cumva ca UTA Găgăuză să rămână ca o piatră de moară, ca o piedică în calea parcursului nostru european.”
Vorbind despre educație și a rolului pe care politicile Chișinăului l-au avut în integrarea locuitorilor autonomiei, Mihai Sirkeli a atras atenția că, în peste trei decenii, au apărut foarte puține instituții cu predare în limba română.
„Voi bine ați spus despre limba română, dar eu mă întreb de ce în 35 de ani au fost deschise doar două școli de predare în limba română? Nu de autoritățile locale sau naționale, dar de comunitatea de moldoveni din Vulcănești și comunitatea de moldoveni din Comrat. Pentru că ei au trăit acolo și au vrut că copiii lor să învețe în limba română. Și între timp, acele licee au devenit populare și în rândul găgăuzilor, că găgăuzii au început să dea copiii acolo. Dar acum, imaginați-vă-vă, dacă în loc de două școli am fi avut zece școli, sau cinci școli, deschise în 1994, situația ar fi arătată absolut altfel”, a conchis Mihail Sirkeli.
