VIDEO | Republica Moldova se pregătește pentru o nouă stare de urgență energetică și hidrologică. Maia Sandu avertizează asupra riscului de aprovizionare: „Nu spun că va fi ușor, dar vom trece și prin această iarnă”

Republica Moldova se pregătește să intre din nou în stare de urgență, de această dată atât în sectorul energetic, cât și în cel hidrologic, pe fondul scumpirii accelerate a resurselor energetice, dificultăților de aprovizionare de pe piețele internaționale și nivelului alarmant de scăzut al Nistrului. Decizia a fost convenită luni, 21 septembrie, în cadrul Consiliului Național de Securitate, iar Guvernul urmează să dispună de mecanisme care să-i permită intervenții rapide în cazul unor probleme cu importurile de combustibili, energie electrică sau apă. Președinta Maia Sandu a avertizat că principalul pericol nu îl reprezintă doar creșterea prețurilor, ci riscul ca țara să nu poată asigura cantitățile necesare în sezonul rece.

Șefa statului a explicat că vulnerabilitatea Republicii Moldova este accentuată de lipsa resurselor energetice proprii și de dependența de achizițiile de pe piețele externe.

„Situația mondială este tot mai complicată, prețurile cresc în toată lumea, iar problema tot mai presantă acum este capacitatea de aprovizionare cu energie. În ultima perioadă, prețul de referință pe bursa europeană la gazele naturale a depășit 83 de euro per MWh sau aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze, adică o creștere de peste două ori și jumătate în comparație cu anul trecut”, a subliniat președinta.

Situația este complicată și de blocajele de pe principalele rute comerciale. Prelungirea blocajului din strâmtoarea Hormuz și apariția unui nou blocaj în Bab-el-Mandeb, după escaladarea conflictului din Yemen, sporesc nu doar riscul unor noi scumpiri, ci și pe cel al unor probleme de aprovizionare. Presiunea se resimte și pe piața carburanților. Cotațiile motorinei au depășit 1.500 de dolari pe tonă, în condițiile unui deficit pe piața internațională și ale perturbării livrărilor din Orientul Mijlociu.

„Benzina și motorina au ajuns la cele mai mari prețuri înregistrate vreodată în Uniunea Europeană. În România, motorina standard astăzi este la un preț de 41 de lei moldovenești și, respectiv, în Republica Moldova au crescut prețurile mult, un litru de motorină ajungând la circa 36 de lei. În ce privește energia electrică, ne afectează și instabilitatea prețurilor la nivel regional din cauza că producția de energie a scăzut considerabil în urma reducerii debitului râurilor din cauza secetei”, a declarat Maia Sandu.

O altă problemă majoră este situația hidrologică de pe Nistru. În perioada 1-20 septembrie, debitul de intrare în lacul de acumulare Novodnistrovsk a fost, în medie, de doar 23 de metri cubi pe secundă, față de un nivel normal de 100-120 de metri cubi pe secundă pentru această perioadă. Nivelul apei din lac a coborât astfel la o cotă minimă istorică.

În aceste condiții, Consiliul Național de Securitate a convenit asupra necesității instituirii stării de urgență, pentru ca autoritățile să poată reacționa mai rapid în cazul unor evoluții imprevizibile.

„Din păcate, noi nu putem influența prețurile. Riscul cel mai mare este însă să rămânem fără suficiente cantități. De aceea, mobilizarea tuturor instituțiilor este esențială. Economia și cetățenii trebuie să fie asigurați fără întrerupere cu resurse energetice și cu apă. Consiliul Național de Securitate a adoptat o serie de decizii în acest sens. Am convenit împreună cu Parlamentul, Guvernul și instituțiile responsabile necesitatea de a declara stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Guvernul trebuie să poată acționa rapid în cele mai imprevizibile situații, dacă e nevoie de decizii rapide pentru a cumpăra combustibili, dacă debitul de apă din Nistru continuă să se reducă, dacă prețurile continuă să crească la combustibili”, a declarat președinta.

Executivul urmează să pregătească planuri pentru mai multe scenarii de criză. Printre măsurile vizate se numără asigurarea capacităților de import și a unor rute alternative de alimentare cu energie electrică în sezonul rece, utilizarea în regim de urgență a interconexiunilor de 110 kV cu România și maximizarea capacității comerciale la frontiera moldo-română. Maia Sandu s-a referit și la întrebările privind posibilitatea reluării achizițiilor de gaze naturale din Federația Rusă.

„Știu că unii se mai întreabă de ce nu cumpărăm gaze naturale din Rusia. Vreau să le amintesc că Rusia a redus și apoi a întrerupt, în 2022, livrarea de gaze naturale către țara noastră, încălcând prevederile contractului. De asemenea, după expirarea acordului de tranzit dintre Ucraina și Rusia, Rusia nu mai livrează gaze naturale rusești nici măcar în regiunea transnistreană, unde susține un regim separatist. Rusia se confruntă cu un deficit sever de carburanți auto. Și să nu uităm că banii pe care Rusia îi câștigă din vânzarea resurselor energetice sunt folosiți pentru a ucide oameni nevinovați în Ucraina și a trimite drone inclusiv în spațiul nostru aerian, punând în pericol securitatea oamenilor”, a mai spus Maia Sandu.

În paralel, autoritățile promit menținerea mecanismului de compensații pe întreaga durată a sezonului rece, valoarea sprijinului urmând să fie stabilită în funcție de tarife și de gradul de vulnerabilitate al gospodăriilor.

„Nu o să vă spun că va fi ușor, dar sunt convinsă că vom trece și prin această iarnă și că vom continua să fim alături de familii, mai ales de cele mai vulnerabile. Guvernul urmează să asigure resursele necesare pentru ca mecanismul de compensații să funcționeze pe întreaga perioadă a sezonului rece. Compensațiile vor ține cont de evoluția tarifelor și de cât de vulnerabilă este fiecare gospodărie. Guvernul va veni și cu informații clare despre ce pot face oamenii pentru a economisi energie și cum trebuie să procedeze dacă apar întreruperi temporare de electricitate, gaze sau căldură”, a afirmat Maia Sandu.

Consiliul Național de Securitate a dispus, de asemenea, măsuri suplimentare pentru protejarea infrastructurii energetice de acțiuni ostile, inclusiv de atacuri cu drone, precum și pentru restabilirea rapidă a funcționării obiectivelor afectate.

„Același lucru este valabil și pentru atacurile cibernetice. Vulnerabilitățile critice identificate urmează a fi remediate în mod prioritar”, a afirmat Maia Sandu.

Republica Moldova a mai instituit în acest an stare de urgență la 25 martie, pentru 60 de zile, după avarierea liniei electrice Vulcănești-Isaccea în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Starea de urgență a încetat la 25 aprilie, fiind înlocuită cu stare de alertă în sectorul energetic, ulterior extinsă și asupra sectorului hidrologic, valabilă până la sfârșitul lunii septembrie.