România intră într-o nouă tentativă de formare a unui guvern, după luni de blocaj politic și trei încercări eșuate de învestire a unui premier. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat luni, 5 octombrie, pe diplomatul Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, argumentând că acesta are cele mai mari șanse să construiască o majoritate parlamentară. Șeful statului spune că instalarea rapidă a unui Executiv este esențială inclusiv pentru adoptarea bugetului, investiții și stabilitatea economică, iar viitorul guvern trebuie să mențină direcția europeană și euroatlantică a României și să respecte angajamentele financiare asumate.
Desemnarea lui Luca Niculescu a venit după consultările purtate de președintele României cu partidele și formațiunile politice parlamentare. Este a patra nominalizare pentru funcția de premier făcută de Nicușor Dan, după ce precedentele trei tentative de formare a unui nou guvern au eșuat.
Președintele consideră că un Executiv condus de Luca Niculescu va păstra direcția pro-occidentală a României, va respecta țintele financiare și angajamentele asumate de statul român. Nicușor Dan a avertizat totodată că prelungirea incertitudinii politice riscă să producă efecte directe asupra economiei și populației.
„Alegerea a venit în urma consultărilor de azi. Am ales persoana care are cea mai mare șansă să întrunească o majoritate. E necesar ca România să aibă un guvern și în termen imediat, pentru că sunt instituții care au nevoie de rectificare. E nevoie de un buget pentru anul viitor, dar și în termen mediu, pentru că prelungirea incertitudinii va avea efecte pe viața românilor, cursul de schimb valutar, am văzut evoluția din zilele astea pe dobânzile la credite, pe investițiile care așteaptă terminarea acestei etape de incertitudine, investiții care înseamnă locuri de muncă pentru români”, a declarat președintele României.
La rândul său, premierul desemnat a declarat că „acceptă această responsabilitate cu deplină conștiință a dificultății momentului”. Prima sa misiune va fi negocierea unei majorități parlamentare capabile să susțină viitorul Executiv.
„România traversează de multă vreme o perioadă de incertitudine politică într-un context economic și internațional care, la rândul său, este dificil. Prima misiune va fi construirea unei majorități parlamentare care să voteze un guvern ce va fi profund ancorat în direcția europeană și euroatlantică a României. Voi avea discuții cu partidele parlamentare pentru a construi această majoritate și pentru a conveni asupra unui program de guvernare realist. Iar în următoarele zile voi prezenta public rezultatul acestor consultări, prioritățile guvernului și echipa cu care le vom pune în practică. Nu pot promite miracole, dar ce pot promite este seriozitate în folosirea banului public, predictibilitate pentru economie, respectarea angajamentelor României, accelerarea investițiilor și a reformelor și un stat care să funcționeze cât mai bine pentru cetățenii săi, adică pentru toți românii”, a subliniat Luca Niculescu.
Luca Niculescu a fost numit, în 2022, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Coordonator Național pentru procesul de aderare a României la OCDE. Absolvent al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, acesta nu are afiliere politică și are o îndelungată experiență în presă și diplomație. Din septembrie 2022, Niculescu a coordonat procesul de negociere pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Desemnarea sa vine după cea de-a patra rundă de consultări organizată de Nicușor Dan, pe 5 octombrie, pe fondul crizei politice declanșate după demiterea Guvernului Ilie Bolojan, la 5 mai, prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD și susținută de AUR și PACE – Întâi România.
Cea mai recentă tentativă de formare a unui Executiv eșuase pe 30 septembrie, când Guvernul propus de europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a fost respins de Parlament. Executivul susținut de PNL, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România a obținut 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, în condițiile în care pentru învestire erau necesare 233 de voturi.
Anterior, Parlamentul respinsese și Guvernul propus de Adrian Veștea, pe 22 iunie. Eugen Tomac nu a mai ajuns la votul de învestitură, după ce și-a depus mandatul de premier desemnat pe 14 iunie, constatând în timpul negocierilor că nu poate construi o majoritate parlamentară stabilă.
