ERATĂ Iurie Radulov, alias „Babior”, a fost eliberat în baza Codului Penal revizuit, dar modificările Legii amnistiei, inclusiv cele susținute de Olesea Stamate, au facilitat, de fapt, comutarea pedepselor altor condamnați pe viață

ERATĂ: În forma inițială a articolului, în titlu a existat o inadvertență care a sugerat, în mod eronat, o legătură directă între amendamentele propuse de Olesea Stamate la Legea amnistiei și eliberarea lui Iurie Radulov. În realitate, cererea lui Radulov de aplicare a amnistiei a fost respinsă, iar liberarea condiționată a fost dispusă ulterior, în baza art. 91 alin. (5) din Codul Penal. De asemenea, am schimbat imaginea principală a articolului, care conținea inițial un colaj cu Iurie Radulov și Olesea Stamate, pentru a evita sugerarea unei legături directe între cei doi în privința eliberării primului menționat din închisoare.

Precizăm, însă, că modificările legislative succesive aduse în 2022 Legii amnistiei, inclusiv intervențiile Olesei Stamate în procesul legislativ care a condus la adoptarea Legii nr. 74/2022, au contribuit la crearea cadrului legal care a permis comutarea pedepselor unor condamnați pe viață. În unele cazuri, comutarea a fost urmată de aplicarea unor prevederi distincte din Codul penal privind liberarea condiționată sau înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă.

Articolul în forma actualizată continuă mai jos:

Iurie Radulov, alias „Babior”, condamnat la detențiune pe viață pentru zece omoruri la comandă și 11 tentative de omor, a fost reținut în Turcia. Autoritățile Republicii Moldova urmează să inițieze procedura de extrădare a acestuia.

Potrivit Poliției Republicii Moldova, instituția a fost informată de autoritățile turce despre reținerea lui Radulov, în urma măsurilor întreprinse prin intermediul Biroului Central Național INTERPOL.

„În continuare, urmează să fie inițiată procedura de extrădare a acestuia în Republica Moldova”, a precizat Poliția.

Radulov a fost eliberat condiționat din penitenciar la 10 martie 2025, însă hotărârea respectivă a fost anulată ulterior de Curtea de Apel Nord. Acesta părăsise Republica Moldova la 16 martie 2025, înainte de anularea hotărârii de liberare.

Două proceduri judiciare distincte în cazul lui Radulov

Încheierile Judecătoriei Orhei documentează două proceduri distincte în cazul lui Radulov, una privind aplicarea Legii amnistiei și alta privind liberarea condiționată înainte de termen.

În procedura de amnistie, administrația Penitenciarului nr. 17 Rezina a solicitat comutarea pedepsei cu detențiunea pe viață în 30 de ani de închisoare. Vladimir Kovali, tatăl Olesei Stamate, l-a reprezentat pe condamnat în calitate de avocat. Potrivit punctului 9 al încheierii din 9 octombrie 2024, Kovali a pledat pentru admiterea demersului, susținând că Radulov întrunea condițiile legale pentru aplicarea amnistiei.

Judecătoarea Ramona Moșneguțu a respins însă demersul ca neîntemeiat.

Liberarea condiționată a fost dispusă ulterior, la 10 martie 2025, de judecătorul Igor Negreanu, în baza art. 91 alin. (5) din Codul Penal. În această procedură, Radulov a fost reprezentat de avocata Tatiana Lozovscaia.

Instanța a considerat că acesta executase termenul necesar pentru a putea beneficia de liberare condiționată, luând în calcul inclusiv 616 zile de compensare acordate anterior pentru condițiile inadecvate de detenție și perioada de arest preventiv.

Administrația Națională a Penitenciarelor a contestat hotărârea. La 10 aprilie 2025, Curtea de Apel Nord a anulat încheierea prin care fusese dispusă liberarea condiționată și a hotărât căutarea, reținerea și plasarea lui Radulov în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor, pentru continuarea executării pedepsei cu detențiunea pe viață.

Ce legătură există cu amendamentele Olesei Stamate

În februarie 2022, Olesea Stamate a înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Legii amnistiei, devenit Legea nr. 74/2022. Proiectul propunea, între altele, eliminarea cerinței ca lipsa riscului de recidivă să fie constatată de un expert psiholog judiciar atestat și excluderea literei „b)” din alin. (2) al art. 7. În cursul examinării proiectului, Olesea Stamate a susținut însă abrogarea integrală a alin. (2), propunere care a fost inclusă în textul publicat al Legii nr. 74/2022, deși nu figura în forma proiectului prezentată Parlamentului pentru vot în lectura a doua. Curtea Constituțională a constatat că această abrogare nu a respectat exigențele constituționale privind procedura legislativă și a declarat-o neconstituțională.

Ulterior, prin Legile nr. 247/2022 și nr. 316/2022, adoptate în iulie și noiembrie, au fost operate modificări suplimentare: prima a eliminat condiția privind riscul de recidivă, iar cea de-a doua a reformulat dispozițiile referitoare la reducerea termenului pedepsei sau comutarea acesteia.

Prin Hotărârea nr. 10 din 24 iulie 2025, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale dispozițiile relevante din toate cele trei legi și a dispus revenirea la redactarea anterioară a art. 7 alin. (1) din Legea nr. 243/2021.

În cazul lui Radulov, cererea de amnistie a fost respinsă. Prin urmare, eliberarea sa nu a fost dispusă în baza amendamentelor respective, ci direct în baza art. 91 alin. (5) din Codul penal.

Separat, art. 91 alin. (5) din Codul Penal a fost modificat prin Legea nr. 136/2024, care a redus de la 30 la 25 de ani termenul efectiv de detenție necesar pentru ca persoanele condamnate la detențiune pe viață să poată solicita liberarea condiționată înainte de termen. Potrivit Ministerului Justiției, modificarea a fost realizată la demersul Administrației Naționale a Penitenciarelor, formulat în decembrie 2022. Această intervenție legislativă este distinctă de modificările aduse Legii amnistiei. Ministerul Justiției a mai precizat că termenul de 25 de ani nu reprezenta o noutate absolută în legislația penală a Republicii Moldova, acesta fiind prevăzut și de art. 51 din Codul Penal din 1961 și putând fi aplicat ca normă mai favorabilă anumitor persoane condamnate în baza vechii legislații.

Condamnați pe viață ale căror pedepse au fost comutate și care au fost ulterior eliberați

Pe de altă parte, investigațiile publicate de Ziarul de Gardă au documentat mai multe cazuri în care condamnați pe viață au beneficiat de comutarea pedepsei în baza Legii amnistiei, urmată de aplicarea unor mecanisme distincte de liberare sau de înlocuire a părții neexecutate din pedeapsă.

Printre aceste cazuri se numără:

• Ilie Mitrofan Slobozeanu – eliberat la 21 iunie 2024, prin aplicarea actului de amnistie și a mecanismului compensatoriu.
• Stepan Carlen Enochean – eliberat la 21 ianuarie 2025.
• Serghei Valeriu Bejan – eliberat la 24 ianuarie 2025, după aplicarea actului de amnistie de către Curtea de Apel Nord.
• Alexandru Glec – pedeapsa cu detențiunea pe viață i-a fost comutată la 30 de ani de închisoare în decembrie 2024, iar liberarea condiționată a fost dispusă în februarie 2025.
• Dorin Mihail Sușițchi – eliberat în februarie 2025, după ce partea rămasă din pedeapsă a fost înlocuită cu 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității, în baza art. 92 din Codul penal.
• Alexandru Sinigur, alias „Nenu” – pedeapsa i-a fost comutată de la detențiune pe viață la 30 de ani de închisoare în februarie 2024, iar liberarea condiționată a fost dispusă la 27 martie 2025. La 3 aprilie, acesta a fost reținut într-un alt dosar, în care era bănuit de comiterea unui omor. O zi mai târziu, Curtea de Apel Nord a anulat liberarea condiționată și a dispus readucerea lui în penitenciar.

Ce arată datele Ministerului Justiției

Într-un comunicat publicat în aprilie 2025, Ministerul Justiției a prezentat situația celor nouă condamnați pe viață ale căror eliberări au fost analizate în contextul controverselor privind aplicarea amnistiei și a articolelor 91 și 92 din Codul Penal.

Potrivit instituției, patru persoane au beneficiat de comutarea pedepsei strict în temeiul art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea amnistiei, după executarea efectivă a peste 30 de ani de închisoare. În trei dintre aceste cazuri, s-a aplicat și mecanismul compensatoriu pentru condițiile de detenție.

Alte două persoane au beneficiat de comutarea pedepsei la 30 de ani de închisoare, deși nu executaseră efectiv 25 de ani de detenție. Într-unul dintre aceste cazuri, liberarea condiționată a fost ulterior anulată, iar persoana a fost reîncarcerată. În celălalt caz, după comutarea pedepsei, a fost aplicat și art. 92 din Codul Penal. La data comunicatului Ministerului Justiției din 11 aprilie 2025, hotărârea era contestată, iar cauza urma să fie reexaminată.

Alte două persoane au fost eliberate prin aplicarea directă a art. 92 din Codul Penal, fără a beneficia de comutarea pedepsei în baza Legii amnistiei.

În ceea ce îl privește pe Iurie Radulov, Ministerul Justiției a precizat că, după respingerea cererii de amnistie, instanța i-a aplicat direct prevederile art. 91 alin. (5) din Codul Penal. Hotărârea de liberare condiționată a fost însă anulată ulterior de Curtea de Apel Nord.

Cazul Radulov trebuie, așadar, diferențiat de situațiile în care condamnaților pe viață le-a fost mai întâi comutată pedeapsa în baza Legii amnistiei, modificată prin intervențiile legislative succesive din 2022. Printre persoanele ale căror pedepse au fost comutate prin acest mecanism și care au fost ulterior eliberate se numără Ilie Mitrofan Slobozeanu, Stepan Carlen Enochean, Serghei Valeriu Bejan, Alexandru Glec, Dorin Mihail Sușițchi și Alexandru Sinigur, alias „Nenu”.

Olesea Stamate a avut un rol în procesul legislativ de modificare a Legii amnistiei, fiind autoarea proiectului devenit Legea nr. 74/2022. Modificările ulterioare, adoptate prin alte acte legislative în același an, au contribuit la extinderea posibilităților de comutare a pedepselor. În unele dintre aceste cazuri, eliberarea efectivă a rezultat din aplicarea ulterioară a unor mecanisme distincte din Codul Penal, prin hotărâri judecătorești.