273 de primării și 3 regiuni: Guvernul a prezentat noua hartă administrativ-teritorială a R. Moldova. Alexei Buzu: „La nivelul prestării serviciilor, lucrurile vor rămâne neschimbate”

Guvernul a prezentat astăzi noua hartă administrativ-teritorială a Republicii Moldova care include trei regiuni mari – Centru, Nord și Sud, trei municipii – Chișinău, Bălți și Taraclia, precum și regiunea autonomă cu statut special – Găgăuzia. Totodată, în urma amalgamării vor rămâne 273 de primării, a anunțat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care susține că reforma ar da autorităților locale mai multă capacitate de a-și administra resursele, de a atrage investiții și de a presta servicii. Schimbările ar urma să intre în vigoare odată cu alegerile locale din 2027, transmite Radio Chișinău. De asemenea, Executivul a lansat noua configurație care poate fi văzută și înțeleasă mai ușor datorită harții interactivă a noilor primării și regiuni.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a spus că reforma este necesară pe fundalul fragmentării administrației publice locale. Aproape nouă din zece primării au sub 3.000 de locuitori, iar populația acestora a scăzut cu o treime în ultimii zece ani. În aceste condiții, resursele și personalul sunt insuficiente, iar cheltuielile administrative ajung la 30 la sută din bugete, față de 13-15% în țările din Balcani. Prin comasare, bugetele și echipele vor fi reunite, iar resursele vor putea fi folosite pentru angajarea de specialiști, spune Alexei Buzu.

„O primărie puternică înseamnă mai multe resurse, procese digitalizate, o echipă mai mare, o echipă specializată, capabilă să elaboreze și să implementeze proiecte și, foarte important, să gestioneze serviciile de apă și canalizare, deșeurile solide, iluminatul stradal și întreținerea spațiilor publice. (…) Asta înseamnă că unim bugetele, unim echipele. Deci dacă din 5, 7, 10 primării, în fiecare primărie avem contabil, perceptor fiscal, secretar, specialist în reglementare funciară, unim aceste poziții pentru ca să putem crea poziții pe elaborare de proiecte, pe achiziții publice, pe planificarea teritoriilor, deci poziții care lipsesc cu desăvârșire acum în majoritatea primăriilor la noi din țară”, a declarat Alexei Buzu.

Reforma administrativă nu presupune eliminarea serviciilor din localitățile care vor fi comasate. În acestea va activa un reprezentant al primarului, iar școlile, grădinițele și serviciile sociale vor rămâne în comunități. Consolidarea vizează doar capacitatea administrativă, potivit lui Alexei Buzu care spune că primăriile mai puternice vor putea atrage investiții mai ușor.

„La nivelul prestării serviciilor, lucrurile vor rămâne neschimbate. În localitatea unde a existat primăria va exista un reprezentant al primarului, care va administra centrul unificat de prestare a serviciilor. În comunitate vor rămâne asistenții sociali, iar grădinița, școala, centrul de asistență, casa de cultură, terenul de sport și celelalte servicii vor rămâne pe loc. Ceea ce reunim este puterea și capacitățile administrative. În loc ca un investitor să negocieze cu 10 primării sau cu șase primării, va negocia cu o singură primărie, care va putea să-i ofere terenuri, active sau un potențial mai mare al forței de muncă”, a afirmat Buzu.

În urma reorganizării propuse, populația medie a unei primării (fără Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia) va crește de la 1916 la 6758 de locuitori.

Pentru primăriile care se amalgamează voluntar, Guvernul oferă un stimulent de dezvoltare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Banii sunt prevăzuți inclusiv din resursele Planului de Creștere Economică al Uniunii Europene și vor fi investiți în proiecte de dezvoltare locală.

Primul pachet de legi va fi propus spre consultare în următoarele zile, urmând să fie aprobat de Guvern și transmis Parlamentului spre adoptare.