EXCLUSIV Așa-zisa Transnistria pune capăt minării de criptomonede. Cine are de câștigat de pe urma acestei noi interdicții? Detaliile

Așa-zisa Transnistria a început o ofensivă împotriva minării de criptomonede. Regiunea nerecunoscută de nimeni a adoptat o ”lege” care interzice toate formele de minare a criptomonedelor și impune reglementări stricte privind schimbul de active digitale.

Însă, de ce pretinsa ”legislație” nu specifică sancțiuni pentru astfel de încălcări? De ce a fost introdusă această interdicție tocmai acum și cine are, de fapt, de câștigat de pe urma noilor reguli care controlează circulația criptomonedelor în regiune? Aflați din cele ce urmează.

La 12 octombrie 2026, pretinsul ”președinte” al regiunii nerecunoscute de nimeni pe plan internațional a semnat o ”lege” zisă „Cu privire la moneda digitală și activitățile care implică moneda digitală”. ”Legea” stabilește, pentru prima dată, statutul juridic al monedei digitale: aceasta nu este considerată mijloc legal de plată, instrument financiar sau activ în valută străină. Acceptarea acesteia ca plată pentru orice bunuri sau servicii este strict interzisă. Conform noii ”legi”, toate formele de „minare” a criptomonedelor sunt interzise în așa-zisa Transnistria.

Schimbul de criptomonede este permis doar prin intermediul unor „operatori de schimb de monede digitale” autorizați. ”Legea” stabilește cerințe stricte pentru entitățile care doresc să efectueze schimburi de criptomonede sau orice alte operațiuni care implică asta. O platformă de schimb de criptomonede trebuie să fie înregistrată la nivel local ca persoană juridică și să achite toate taxele și impozitele, în conformitate cu pretinsa legislație fiscală locală. Platforma trebuie să dețină un capital social minim autorizat de 1 milion de dolari și să mențină, în permanență, un sold de cel puțin 300.000 de dolari în contul său bancar.

În plus, fondurile împrumutate nu pot fi utilizate pentru a îndeplini cerința privind capitalul autorizat de 1 milion de dolari. Licențele pentru astfel de operațiuni sunt eliberate pentru o perioadă de doar un an. Platformele de schimb de criptomonede au permisiunea de a deservi exclusiv persoane fizice și sunt obligate să țină evidența tuturor tranzacțiilor, inclusiv a datelor cu caracter personal ale celor care aleg să efectueze schimburi de criptomonede. Aceste platforme trebuie să transmită informațiile respective către pretinsele autorități fiscale locale. Totodată, ”legea” adoptată interzice persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali să dețină monedă digitală, sub orice formă.

Așa-zisa lege „stabilește, în mod formal, răspunderea pentru activități ilicite care implică monedă digitală”. Cu toate acestea, nici textul documentului, nici clarificările oficiale nu precizează cuantumul concret al amenzilor, durata pedepselor cu închisoarea sau alte tipuri de sancțiuni pentru astfel de activități. Nu există trimiteri la articole specifice din pretinsul Cod contravențional, din zisul Cod penal sau din alte ”acte normative” care să constituie temeiul juridic al acestei interdicții.

Chiar și într-o regiune nerecunoscută de nimeni, adoptarea unor noi ”legi” include, de regulă, atât interdicții, cât și sancțiuni pentru încălcarea acestora. În cazul ”legii” zisă „Cu privire la moneda digitală și activitățile care implică moneda digitală”, autorii au omis acest aspect. Acesta este un indiciu că ”legea” a fost redactată și adoptată în mare grabă.

O prioritate majoră pentru autori a fost includerea tuturor acestor interdicții și reglementări în cadrul ”juridic” al regiunii, cât mai rapid posibil. Cel mai probabil, sancțiunile specifice vor fi elaborate și integrate în zisele coduri penale într-o etapă ulterioară – însă este vorba despre un demers care contravine unei proceduri legislative standard.

Amintim că activitatea de minare a criptomonedelor nu a fost întotdeauna interzisă în această regiune nerecunoscută. Înainte de războiul din Ucraina – care a declanșat o criză economică și energetică pentru separatiștii de la Tiraspol –, așa-zisa Transnistria era cunoscută drept un „rai al minării”.

În ianuarie 2018, așa-zisa Transnistria a adoptat o ”lege” zisă „Cu privire la dezvoltarea tehnologiilor informaționale de tip blockchain”. Această pretinsă legislație a ”legalizat oficial” minarea de criptomonede și a instituit zone economice speciale pentru acest tip de activitate. ”Minerilor” li s-au acordat scutiri de taxe, acces la energie electrică la tarife preferențiale, precum și posibilitatea de a importa echipamentele necesare fără plata taxelor vamale. A fost înființată o întreprindere ”de stat” – „Technopark” – cu scopul de a asigura condițiile necesare pentru ”mineri” și de a le furniza energie electrică.

Pentru neofiți, precizăm că adoptarea acelei „legi” a coincis cu o vizită în așa-zisa Transnistria a lui Igor Ceaika, fiul Procurorului General al Rusiei. Într-un interviu acordat ”presei” locale (adică, acordat propagandei de casă a separatiștilor), Ceaika a vorbit deschis despre planurile unor investitori ruși de a construi în regiune ferme de mari dimensiuni pentru minarea criptomonedelor și de a transforma zona într-un, cităm întocmai, „Dubai digital”. Pe acest fundal, în așa-zisa Transnistria a luat amploare un adevărat „boom” al minării de criptomonede. Oricine dispunea de capitalul necesar pentru a intra în această afacere a început să aducă echipamente și să se implice în activități de minare.

”Legea” în vigoare la acea vreme – „Cu privire la dezvoltarea tehnologiilor informaționale de tip blockchain – stabilea costul energiei electrice pentru ”mineri” la un tarif apropiat de zero – mai exact, 3,5 cenți per kilowatt-oră, unul dintre cele mai mici tarife la energia electrică din lume.

În plus, Centrala Electrică de Stat din Moldova (Moldavskaya GRES) și instalațiile energetice deținute de conglomeratul monopolist „Sheriff” funcționau pe baza gazului rusesc „gratuit”, pentru care Tiraspolul nu efectua nicio plată. Datoria pentru acest gaz s-a acumulat, de-a lungul anilor, în bilanțul companiei „Moldovagaz”. E bine de știut că tocmai acest gaz „gratuit” a constituit fundamentul funcționării cu succes a acestei afaceri în așa-zisa Transnistria.

Jurnaliștii de investigație din Republica Moldova s-au arătat interesați de aceste activități. O investigație din 2019, realizată de Expert-Grup, Anticoruptie.md și Expert Forum, a scos la iveală faptul că principalul beneficiar al boom-ului activităților de minare din regiune a fost holdingul monopolist Sheriff, deținut de Viktor Gușan. Întreprinderea ”de stat” Technopark – care vindea energie electrică celor implicați în minare – era condusă de Veaceslav Cernikevici, un asociat din anturajul lui Viktor Gușan. Echipamentele au fost achiziționate și aduse în regiune prin intermediul unor entități offshore legate de Nikita Morozov, un fost oficial al Ministerului de Interne al Rusiei.

Potrivit Serviciului Vamal din Republica Moldova, în decursul unui singur an, în așa-zisa Transnistria au fost introduse echipamente pentru minarea criptomonedelor în valoare totală de 8,7 milioane de dolari. Echipamentele aveau o capacitate cumulată de peste 40 MW – un volum de energie echivalent cu un consum zilnic al aproximativ 200.000 de locuitori dintr-un oraș. Cu toate acestea, investigațiile realizate de jurnaliști au rămas doar pe hârtie. Niciuna dintre autoritățile relevante din Republica Moldova nu a manifestat vreun interes pentru a analiza aceste activități, iar separatiștii Rusiei au continuat să mineze criptomonede fără a fi trași la răspundere, folosind gaz „gratuit” – al cărui cost a fost pus pe seama Republicii Moldova.

Însă totul s-a schimbat la începutul anului 2025. În condițiile războiului din Ucraina, în urma sistării tranzitului de gaze rusești pe teritoriul ucrainean, așa-zisa Transnistria s-a confruntat cu o criză energetică acută. Întrucât nu mai existau gaze disponibile pentru ca Centrala Electrică de Stat a Moldovei (MGRES) să producă energie electrică, unitatea a trecut la utilizarea cărbunelui. La începutul lunii ianuarie, a fost stabilit un program de întreruperi periodice a furnizării de energie electrică pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului; pe parcursul întregii luni, oamenii au avut acces la electricitate doar opt ore pe zi.

Este de remarcat faptul că fermele de minat criptomonede au continuat să funcționeze și să consume energie, indiferent de dificultățile cu care se confrunta populația. Potrivit jurnalistului moldovean Alexandru Cozer, aceste operațiuni de minat consumau aproximativ 40 MW – activitatea intensificându-se considerabil pe timpul nopții. Un aspect frapant este că, pe timpul nopții, producția centralei electrice era cu 40 MW mai mare decât în timpul zilei – exact cantitatea consumată de operațiunile de minat.

La 31 ianuarie 2025, așa-zisul prim-ministru al regiunii nerecunoscute de nimeni, Alexander Rosenberg, a semnat un ordin „Cu privire la interzicerea furnizării de energie electrică rezidenților Zonei Economice Libere pentru Tehnologia Blockchain”. Acesta a intrat în vigoare la 1 februarie – exact în momentul în care au început să sosească livrările de gaze, finanțate printr-un grant european.

Mai mult, această cerință a constituit una dintre condițiile în vederea obținerii unui grant pentru gaze din partea Uniunii Europene: gazele urmau să fie utilizate exclusiv pentru consumatorii casnici și infrastructura socială. În realitate, această directivă confirmă faptul că, în pofida întreruperilor programate ale alimentării cu energie electrică ce i-au afectat pe oamenii de rând, electricitatea a continuat să fie furnizată, pe parcursul întregii luni ianuarie, fermelor de minat criptomonede – activități care consumă cantități uriașe de energie. Aceste episoade de „inacțiune” din luna ianuarie demonstrează, în practică, faptul că politrucii separatiști și stăpânii acestora sunt indiferenți față de soarta oamenilor care trăiesc în această regiune nerecunoscută de nimeni.

Fotografia de mai sus îi surprinde pe experții moldoveni și pe specialiștii în energie din cadrul UE inspectând incinta „Tehnoparcului” menționat anterior și verificând dacă echipamentele sunt funcționale. În fundal se pot observa spații în care sunt amplasate echipamente industriale utilizate pentru minarea criptomonedelor; totuși, aceasta reprezintă doar o mică parte a fermei de minare din interiorul „Tehnoparcului”.

La 6 februarie 2025, parlamentul-fantomă de la Tiraspol, reunit într-o sesiune de urgență, a abrogat Legea privind dezvoltarea tehnologiilor informaționale de tip blockchain, adoptată în 2018. Această știre nu a beneficiat de o acoperire semnificativă nici în ”presa” de la est de Nistru, nici în presa de pe malul drept.

Noua ”lege”, care interzice în mod explicit toate activitățile de minare a criptomonedelor în regiune, pare a fi o încercare de a aduce ordine în sectorul energetic, în perspectiva unui sezon de încălzire dificil. Aceasta a fost adoptată în grabă – cu scopul precis de a încheia oficial acest capitol din istoria iluzorie și caraghioasă a așa-zisei Transnistrii și de a demonstra Bruxellesului și Chișinăului că separatiștii respectă condițiile informale în baza cărora gazul rusesc este furnizat regiunii. În practică, însă, această „lege” consolidează, de fapt, controlul asupra acestei nișe de piață în mâinile celor capabili să îndeplinească cerințele sale stricte.

Interzicerea mineritului de criptomonede și introducerea unor reglementări stricte pentru platformele de schimb de monede digitale servesc, în primul rând, la consolidarea poziției holdingului monopolist Sheriff. În anii precedenți, entități legate de Sheriff controlau „Technopark”-ul, gestionau importul de echipamente de minerit și facilitau vânzarea de energie electrică către mineri la tarife preferențiale. Încetarea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina, coroborată cu niște condiții mai severe impuse de UE și Chișinău privind aprovizionarea cu gaze a regiunii, au făcut ca mineritul la scară industrială să devină neviabil din punct de vedere economic. Noua ”lege” a încheiat oficial acest capitol, stabilind, totodată, un nou cadru pentru controlul pieței rămase.

Cerințele stricte pentru lansarea platformelor de schimb de criptomonede îi elimină, în practică, pe toți actorii independenți. Totodată, prevederile acestei legi vor permite „statului” să preia controlul asupra tuturor celor care dețin criptomonede; conform noilor reguli, toate tranzacțiile de schimb – împreună cu datele personale ale părților implicate – trebuie raportate direct pretinselor autorități fiscale locale. Prin urmare, doar entitățile care dispun deja de resursele și conexiunile necesare își pot menține accesul pe piața ”legală”. Acest lucru îi permite holdingului monopolist „Sheriff” să își reorienteze atenția de la participarea directă la activitatea de minat către reglementarea și impozitarea operațiunilor de schimb, consolidându-și astfel poziția dominantă în această nișă bănoasă.

Cerința unui capital autorizat de 1 milion de dolari și a unui sold minim de 300.000 de dolari face ca serviciile legale de schimbul de criptomonede să fie practic inaccesibile pentru actorii independenți. În contextul în care se găsește așa-zisa Transnistria – unde economia este controlată în mare parte de conglomeratul „Sheriff” – această barieră este încă un instrument de monopolizare. Conglomeratul domină deja sectoarele de retail, combustibili, telecomunicații și ”media” (propagandă), precum și o parte semnificativă a sectorului industrial. Preluarea controlului asupra segmentului restrâns, dar potențial profitabil, al schimburilor de criptomonede se înscrie în mod logic în modelul pe care oligarhii locali îl construiesc de decenii.