Șeful Serviciului Vamal nu va demisiona în contextul scandalului de corupție din instituție: Nici nu am de gând. Suspiciunile mereu vor plana!

Directorul Serviciului Vamal, Alexandru Iacub, este ferm și susține că nu are de gând să demisioneze din funcție în contextul recentului scandal de corupție din instituție. Mai mult, funcționarul susține că asemenea cazuri nici nu reprezintă motiv pentru a pleca, deoarece fenomenul corupție este destul de răspândit „în întreg sistemul”.

Iacub spune că vrea să rămână în funcție pentru a „scoate adevărul la suprafață”.

„Avem mai multe operațiuni comune și vom face tot posibilul ca adevărul să iasă la suprafață. Întotdeauna vor fi voci în spațiul public care o să dorească să denigreze imaginea instituției. Nu m-am gândit și nici nu am în plan să demisionez. Noi am avut angajamentul ferm să luptăm cu corupția, ceea ce facem. Întotdeauna există și planează suspiciuni de corupție asupra întregului sistem. Asta este, după cum a menționat și domnul prim-ministru, un fenomen destul de răspândit”, a declarat Alexandru Iacub.

Șeful de la Vamă a vorbit și despre cele mai noi măsuri luate pentru a combate corupție în rândul angajaților, una dintre acestea fiind „rotația vameșilor”.

„Vameșul nu poate mai mult de două luni să se rețină în același punct de trecere a frontierei, doar dacă nu există anumite scuze deosebit de importante. Sunt măsuri de telefonie corporativă, mai multe tipuri de denunț, avem linia anticorupție care s-a activizat, conlucrări cu alte organe când avem semnale”, a mai adăugat Iacub.

Amintim că, săptămâna trecută, șeful Biroului Centru al Serviciului Vamal, cel al Postului din Căușeni și un broker vamal au fost reținuți de CNA într-un dosar amplu de corupție.

Potrivit anchetei, șeful Biroului Centru, în complicitate cu alte persoane, ar fi pretins și primit peste 40.000 de dolari, în mai multe tranșe. Banii ar fi fost oferiți pentru facilitarea tranzitului de mărfuri la frontieră și pentru evitarea constatării unor multiple încălcări ale legislației vamale. Mărfurile vizau în special segmentul transnistrean al Republicii Moldova.

În total, în urma perchezițiilor, de la persoanele bănuite au fost ridicate mai multe telefoane mobile, iar suma totală a mijloacelor financiare depistate, în diferită valută, a fost de aproximativ 1,1 milioane de lei.