Judecătoria Chișinău respinge extrădarea unui cetățean kârgâz, recunoscut ca refugiat

Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a respins cererea de extrădare a cetățeanului kârgâz Khaidarali KhalikovKhaidarali Khalikov, reținut în baza unui mandat internațional, invocând faptul că acesta are statut de refugiat în Republica Moldova. Instanța a reamintit că extrădarea unei persoane recunoscute ca refugiat este interzisă de lege și de convențiile internaționale.
Khaidarali Khalikov, a fost reținut în Republicare Moldova la data de 10 ianuarie 2025, în baza unui mandat internațional emis de autoritățile kârgâze pentru presupuse fapte de escrocherie. De la bun început, acesta a contestat acuzațiile, invocând riscuri serioase de persecuție politică și un posibil tratament inuman în țara de origine.
În vederea protecției, Khalikov a depus o cerere de azil în Republica Moldova, solicitând sprijin din partea autorităților moldovene și invocând principiile convențiilor internaționale la care Republica Moldova este parte.
La 27 ianuarie 2025, Procuratura Generală a Republicii Moldova a înaintat demersul oficial de extrădare în instanță, solicitând predarea domnului Khalikov către autoritățile kârgâze. Prin urmare, cazul a fost examinat în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, apoi în fața Curții de Apel Chișinău, demersul de extrădare fiind pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
Asociația Promo-LEX, care i-a oferit asistență juridică, a salutat hotărârea, considerând-o un precedent important în apărarea drepturilor persoanelor vulnerabile.
„Decizia instanței recunoaște statutul de refugiat și exclude posibilitatea extrădării dlui Khalikov, în conformitate cu legislația națională și angajamentele Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului. Este un exemplu care arată că justiția națională prioritizează principiile fundamentale de protecție a persoanelor vulnerabile”, a declarat avocatul asociației Promo-LEX, Mereacre Dmitrie.
Instanța a aplicat prevederile Codului de procedură penală și ale Convenției de la Geneva din 1951, care interzic extrădarea persoanelor recunoscute ca refugiați. Procurorii ceruseră extrădarea lui Khalikov pentru presupuse fapte de escrocherie, însă apărători ai acestuia au demonstrat că returnarea ar încălca principiul non-refoulement, din cauza riscului de tratamente inumane sau represalii politice.